Preşedintele Federaţie Române de Haltere, fostul campion olimpic Nicu Vlad, şi maghiarul Tamas Ajan, ambii foşti conducători ai Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF), au fost suspendaţi pe viaţă, joi, de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, din cauza implicării lor în cazuri de dopaj, transmite AFP.

Cazul lui Ajan, care a fost preşedintele IWF timp de douăzeci de ani înainte de a fi forţat să demisioneze în aprilie 2020, şi al lui Vlad, fost vicepreşedinte al forului mondial, au fost trimis la TAS în decembrie 2021 de către Agenţia Internaţională de Testare (ITA), după mai bine de un an de haos în lumea halterelor.

Camera antidoping a TAS i-a suspendat pe viaţă, începând de joi, pentru implicarea lor ''în manipularea procesului de control antidoping sşi complicitatea lor la încălcarea regulamentului antidoping internaţional în cazul mai multor halterofili, pe o perioadă de mai mulţi ani, începând cu 2012'', a precizat Tribunalul de la Lausanne.

''Dată fiind gravitatea încălcărilor regulamentelor antidoping şi durata în care aceste fapte au fost comise, arbitrul unic a apreciat că o ineligibilitate pe viaţă este cea mai potrivită'', a explicat TAS, care va publica ulterior deciziile detaliate în acest caz.

Maghiarul de 83 de ani şi românul de 58 de ani, campion olimpic în 1984, la Los Angeles, la cat. 90 kg, s-au aflat în centrul unui mare scandal de dopaj şi corupţie, după ce canalul german ARD a declanşat o anchetă în cascadă în ianuarie 2020.

ITA, căreia IWF i-a delegat conducerea programului său antidoping, a identificat 146 de cazuri suspecte '' în perioada 2009-2019'', aminteşte organizaţia într-un comunicat distinct, în care atribuie ''rolul de complicitate şi uz de fals'' foştilor conducători ai IWF şi ai federaţiilor lor naţionale.

''Acuzaţiile exacte şi probele'', care vor fi detaliate la publicarea deciziilor de către TAS, ''includ disimularea, întârzierea şi obstrucţionarea gestionării rezultatelor anumitor sportivi'' care au încălcat regulamentul antidoping, pentru ca aceştia ''să poată participa la competiţii de înalt nivel, precum Jocurile Olimpice, precum şi pentru a evita posibile amenzi şi suspendări'', precizează ITA.

Halterele se află sub supravegherea strictă a Comitetului Internaţional Olimpic, iar menţinerea lor în programul Jocurilor Olimpice din 2024 de la Paris, când această reprezintă mai mult de un sfert din cazurile de dopaj din istoria olimpică, nu este garantată.

Federaţia Internaţională de Haltere a impus pe 17 iunie 2021 o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere, ''din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping'', sancţiune care a privat participarea halterofililor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

O săptămână mai târziu, pe 25 iunie 2021, Nicu Vlad, vicepreşedintele IWF, a fost acuzat de ''complicitate şi manipulare'' în ancheta privind dopajul din cadrul IWF, desfăşurată de Agenţia Internaţională de Testare.

Nicu Vlad mai are în palmares şi trei titluri de campion mondial (1984, 1986, 1990), iar din 2001 este preşedintele Federaţiei Române de Haltere.
AGERPRES (AS-editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)