Cazul atletei sud-africane Caster Semenya, al cărei apel a fost respins de Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), este "extrem de complicat şi delicat", a apreciat, luni, la Brisbane, Thomas Bach, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), citat de AFP.

CIO a decis că creeze un grup de experţi compus în special din directorul medical al instanţei olimpice, Richard Budgett, dintr-un reprezentant al Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF) şi din "experţi din lumea ştiinţei, eticii şi din reprezentanţi ai sportivilor şi federaţiilor internaţionale", a declarat Bach.

Experţii "vor studia această problemă extrem de complicată şi delicată", a adăugat Bach, cu ocazia unei conferinţe de presă la Brisbane.

"Este o afacere care trebuie să fie luată în considerare împreună cu federaţiile internaţionale, pentru că sunt implicate regulamentele lor, regulile lor tehnice", a mai spus Bach, adăugând că nu are nicio idee când acest grup de lucru va trage concluziile.

"Din timp în timp, între experţii lumii medicale este aproape la fel ca în lumea avocaţilor, sunt discuţii foarte foarte dure, de aceea nu ştiu când va termina acest grup munca sa", a mai spus Bach.

Preşedintele CIO s-a aflat la Brisbane pentru o întrevedere cu primarul capitalei statului Queensland, care intenţionează să-şi depună candidatura la organizarea Jocurilor Olimpice din 2032. El va participa, apoi, la convenţia SportAccord care reuneşte federaţiile sportive aflate sub patronajul CIO şi care va avea loc la Gold Coast.

Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a respins, pe 1 mai, recursul sud-africanei Caster Semenya împotriva regulamentelor Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF) care obligă sportivele hiperandrogene, cum este cazul ei, să-şi scadă concentraţia de testosteron, dar a cerut în acelaşi timp IAAF să revizuiască acest regulament.

TAS nu a validat practic regulamentul IAAF, ci şi-a exprimat, în cadrul unei sentinţe de 165 de pagini, "serioase preocupări în legătură cu viitoarea aplicare practică a acestui regulament", se arată în comunicatul TAS.

"TAS nu a validat regulamentul IAAF, ci doar a respins solicitările înaintate de Semenya", a indicat Mathieu Reeb, secretar general al instanţei juridice de recurs în sport. "IAAF îi revine acum să lucreze asupra regulamentului pentru a-l adapta în funcţie de rezervele exprimate de TAS".

În fapt, regulamentul IAAF nu se va aplica deci înainte ca Federaţia să fi corectat aspectele litigioase, semnalate de TAS.

Trei puncte pun în mod special probleme experţilor: mai întâi, dificultatea de a aplica un principiu de responsabilitate obiectivă fixând un prag al nivelului de testosteron ce trebuie respectat, apoi dificultatea de a dovedi un adevărat avantaj sportiv la atletele hiperandrogene pe distanţele de la 1.500 m şi o milă, precum şi eventualele efecte secundare ale tratamentului hormonal.

Deşi nu este o victorie a IAAF, verdictul TAS reprezintă o înfrângere pentru Semenya, dubla campioană olimpică la 800 m, precum şi pentru ceilalţi sportivi hiperandrogeni care vor trebui să se supună unui regulament specific, odată modificat.

Dacă TAS a apreciat că regulamentul privind diferenţele de dezvoltare sexuală (DDS) este "discriminatoriu", în schimb a apreciat, pe baza probelor prezentate de părţi în cursul procedurii, că o "astfel de discriminare ar constitui un mijloc necesar, rezonabil şi proporţionat de a atinge scopul dorit de IAAF, acela de a păstra integritatea atletismului feminin în cadrul anumitor probe (de la 400 la o milă).

Caster Semenya, la fel ca medaliatele cu bronz şi argint la 800 m la JO de Rio din 2016, Francine Niyonsaba (Burundi) şi Margaret Wambui (Kenya), au fost recunoscute ca fiind hiperandrogene, beneficiind în mod natural de o concentraţie ridicată de testosteron.

Semenya, dublă campioană olimpică la 800 m, a atacat la TAS noul regulament al IAAF, care impune medicamentaţie pentru scăderea nivelului de testosteron în cazul sportivelor hiperandrogene, cu niveluri excesive de hormoni sexuali masculini, ca o condiţie pentru a concura în competiţii.

IAAF consideră că sportivele cu nivel natural foarte ridicat de testosteron au un avantaj incorect faţă de celelalte sportive, doar în cursele între 400 şi o milă. Conform noilor reguli ale IAAF, atletele trebuie să-şi reducă nivelul de testosteron din sânge sub limita de 5 nmol/L pentru o perioadă continuă de şase luni înainte de a concura. Aceste sportive trebuie să se menţină continuu sub acel nivel limită.

Conform IAAF, sportivele cu un nivel de testosteron de peste 5 nmol/L pot beneficia de o masă musculară mai mare cu 4,4%, un spor de forţă de 12-26% şi o creştere de 7,8% a hemoglobinei.
AGERPRES (AS/autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)