Fotbalistul Neymar, transferat la Paris Saint-Germain pentru 222 de milioane de euro, baschetbalistul Stephen Curry, care câştigă 40 de milioane de dolari pe an în NBA - o ploaie de bancnote, generată de creşterea spectaculoasă a drepturilor TV, a căzut în lumea sportului spectacol în anul 2017, scrie AFP.

În luna august, Nasser Al Khelaifi, preşedintele lui PSG, nu-şi găsea cuvintele ca să caracterizeze venirea lui Neymar, subliniind doar că ea va ajuta "la îndeplinirea celor mai mari vise".

Ce trebuia făcut pentru a aduce vedeta echipei FC Barcelona? Simplu, trebuia plătită clauza de reziliere a contractului său. Cât? 222 de milioane de euro. Adică de două ori mai mult decât precedentul transfer record, stabilit pentru trecerea lui Paul Pogba de la Juventus la Manchester United un an mai devreme. Fără a uita salariul brazilianului, evaluat la 30 de milioane de euro anual.

Mulţi au comentat şi salutat venirea lui Neymar, în primul rând preşedintele Emmanuel Macron în numele "atractivităţii" Franţei.

Imediat după venirea lui Neymar, Nasser Al-Khelaifi a parafat al doilea transfer pe lista celor mai scumpe din istorie, Kylian Mbappe sosind de la AS Monaco pentru 180 milioane de euro.

Odată stiloul pus la loc, PSG se vede confruntat cu gelozia adversarilor săi şi mai ales cu exigenţele fair play-ului financiar, instituit de UEFA.

PSG nu are mult timp: potrivit presei, clubul trebuie să genereze reţete suplimentare de cel puţin 75 de milioane de euro (bilete, drepturi TV, marketing, vânzarea unor jucători etc.) pentru a respecta regulile UEFA şi nu a fi exclus din sezonul viitor din cupele europene.

Această regulă a fair play-ului financiar (FPF), care obligă cluburile să nu cheltuiască mai mult decât au câştigat, reprezintă o adevărată măsură de protecţie pentru a ţine în frâu cheltuielile nebuneşti ale unor cluburi.

În baschetul american, sistemul este "regularizat" de către draft (bursa anuală a celor mai buni jucători universitari) şi de către "salary cap" (plafon salarial). Echilibrul este ameninţat însă de explozia drepturilor TV, fiindcă giganţii Turner şi ESPN (filială a Disney) varsă 2,6 miliarde de dolari pe sezon începând din stagiunea 2016-17, adică o creştere de ... 280%! Fără a lua în calcul drepturile locale, pe care fiecare franciză le poate negocia.

Această mană se scurge pe piaţa transferurilor, ducând la apariţia unor contracte record: Stephen Curry (Golden State Warriors) a spart plafonul de 200 de milioane de dolari pe 5 ani, fiind repede depăşit de jucătorul lui Oklahoma City Thunder, Russell Westbrook (205 milioane dolari, 173 milioane euro).

Un fenomen comparabil afectează fotbalul, mai ales în Anglia, unde drepturile TV record pentru Premier League (2,3 miliarde de euro pe an începând din vara lui 2016) fertilizează piaţa transferurilor, care a atins suma record de 1,5 miliarde de euro în ultimul mercato de vară.

"Piaţa nu a înnebunit, ci este extrem de promiţătoare", a spus la sfârşitul lui august Loic Ravenel, cercetător la Centrul internaţional pentru studiul sportului (CIES), care s-a ocupat de fotbal. "Este un sector aflat în continuare în plină creştere, în care investitorii simt că pot face afaceri", a afirmat Ravenel.

"Este un sport care îşi încheie procesul de globalizare, de care acum e interesată şi Asia şi a început şi America de Nord", a subliniat el.

Fenomenul este comparabil în baschet. Dovada? Unii jucători, printre care LeBron James, regretă că cea mai mare parte a prăjiturii sfârşeşte în stomacul proprietarilor de francize.

Potrivit lui, "salary cap", care ar trebui să păstreze un anumit echilibru între cluburi, îi favorizează de fapt pe proprietari, fiindcă împiedică majorarea salariilor şi prin ricoşeu protejează beneficiile celor care deţin cluburile. Franciza sa, Golden State, a fost estimată la 2,6 miliarde de dolari (2,3 miliarde de euro).

Sportul este o afacere rentabilă pentru unii, conchide AFP.

AGERPRES (autor: Mircea Lazaroniu; editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)