Retragerea jamaicanului Usain Bolt deschide o eră incertă pentru atletism, în absenţa unor mari vedete care să capteze marele public într-un momentul în care acest sport încearcă să dea uitării scandalurile de dopaj şi de corupţie.

Fulgerat de o accidentare la coapsa stângă: este ultima imagine pe care a lăsat-o omul cel mai rapid din toate timpurile (9 sec 58/100 pe distanţa de 100 m, 19 sec. 19/100 pe 200 m), la ultima sa ieşire pe pistă, la Mondialele de la Londra, cu ocazia finalei la ştafetă 4x100 m, pe 12 august. Astfel, primul sport olimpic a ajuns la ora la care a trebuit să spună adio legendarului jamaican. Bolt a plecat şchiopătând, iar o întreagă disciplină a rămas să-şi pună întrebări despre viitor, notează AFP.

Odată cu plecarea lui Bolt, atletismul a pierdut mai mult decât un alergător de excepţie. În afara recordurilor şi palmaresului uluitor al octuplului campion olimpic, carisma sa, capacitatea de a ridica tribunele în picioare şi modelul pentru tinerele generaţii reprezintă o mare pierdere.

"Ceea ce ne va lipsi, este personalitatea sa. Este mult mai frumos să ai pe cineva care are un punct de vedere şi umple stadioanele. Avem mulţi atleţi care privesc în dreapta sau în stângă şi sunt iritaţi înainte de a răspunde la o întrebare. Bolt avea însă o opţiune şi lucruri de spus, iar acest lucru ne va lipsi", a precizat preşedintele Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF), Sebastian Coe.

Conform economistului specializat în sport Vincent Chaudel, pericolul constă de fapt în a nu mai găsi atleţi "capabili să ocupe spaţiul", aşa cum o făcea Bolt, omul cu 4,75 milioane de abonaţi pe Twitter şi 7,1 milioane pe Instagram.

"Nu am găsit oameni care să investească în codurile de comunicare de astăzi. Deci este riscul de a avea un vid de performanţă şi de comunicare online", a explicat Chaudel.

Miza este una de importanţă pentru un sport care trebuie să restaureze o imagine serios afectată în ultimii ani de afacerile de corupţie şi de dopaj, care au culminat cu suspendarea Rusiei în noiembrie 2015, trimiterea în judecată a fostului preşedinte al IAAF, Lamine Diack, şi emiterea unui mandat de arest internaţional împotriva fiului său, Papa Massata Diack, responsabil cu contractele de marketing ale IAAF.

În această privinţă, victoria la 100 m de la Londra a veteranului american Justin Gatlin (35 ani), suspendat de două ori pentru dopaj înainte de a-i sufla lui Bolt un al 12-lea titlu mondial, a trimis atletismul în cele mai sumbre momente ale sale. "Nu este scenariul ideal", a recunoscut, de altfel, Sebastian Coe, conştient de marele inconvenient cauzat de acest transfer de putere foarte special, care a stârnit huiduielile Stadionului Olimpic.

Venit la cârma IAAF în 2015, fostul dublu campion olimpic la 1.500 m a sesizat bine problema şi s-a lansat într-o serie de reforme ce vizează restabilirea credibilităţii disciplinei sale şi a Federaţiei internaţionale.

Crearea unei Unităţi independente responsabile cu problemele de dopaj şi de integritate (AIU), dispunând de responsabilitatea realizării testelor, anchetelor şi promulgării rezultatelor pentru toţi atleţii de nivel internaţional şi încadrarea lor personală, alcătuirea unui "Task Force" independent pentru evaluarea progreselor Rusiei în lupta împotriva dopajului după suspendarea sa.

În plan sportiv, Coe nu duce lipsă de idei pentru a creşte atractivitatea sportului său. Noi formate de curse, reformarea calendarului, o Ligă de Diamant "noua generaţie", instaurarea unui clasament mondial după modelul tenisului: este o transformare în profunzime a atletismului pe care şi-o doreşte realizată Lord Coe. Istoriei îi revine însă să deschidă o nouă pagină în aşteptarea apariţiei viitorului Bolt. AGERPRES (autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)