Populația îmbătrânită de la sate ar putea avea o problemă în plus odată cu mutarea sediilor administrative ale localităților la distanțe mai mari decât cele actuale, în eventualitatea comasării unor comune, iar schimbările administrative deși ar genera o economie a cheltuielilor administrative, ar putea și accentua fenomenul depopulării, manifestat prin creșterea mediei de vârstă a locuitorilor și scăderea numărului de copii, au arătat primarii câtorva dintre comunele din județul Olt cu mai puțin de 1.500 de locuitori.

În timp ce unii edili consideră că unirea unor localități ar putea reduce cheltuielile administrative și ar permite o gestionare mai eficientă a banilor publici, alții atrag atenția că economiile ar putea fi nesemnificative în raport cu dificultățile pe care le-ar întâmpina oamenii, nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a ajunge la primărie.

Pentru vârstnicii care nu au mașini, nu folosesc internetul și depind de sprijinul angajaților administrației locale chiar și pentru rezolvarea unor probleme curente, apropierea primăriei de comunitate reprezintă mai mult decât o chestiune de organizare instituțională.

*** Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, a declarat, pentru AGERPRES, că deocamdată este cunoscută doar intenția politică de a începe o asemenea reformă și trebuie ținut cont de contextul fiecărei zonei.

'În momentul de față nu există decât o decizie politică de a face această reformă administrativă în ceea ce privește comasarea de localități, nu am cunoștință nici de pragul care urmează, nici cum o să se facă, nici ce se va întâmpla cu personalul. Adică, atâta timp cât nu ni se prezintă un draft, nu pot comenta mai mult decât că se dorește această reformă administrativă. Sunt localități în România care mai au 200 de locuitori, 300 de locuitori. Pragul de 1.500 de locuitori privea comasarea voluntară, în care două localități pot să facă acest lucru prin referendum și ele sunt cumva stimulate financiar printr-un fond special creat. Neavând niciun fel de date mai mult decât decizia politică a Partidului Social Democrat de a porni această reformă administrativă, comentariile sunt inoportune', a afirmat președintele CJ Olt.

Marius Oprescu consideră că o reorganizare administrativ-teritorială trebuie analizată la nivel național, ținând cont de particularitățile fiecărei zone și nu doar prin raportare la numărul de locuitori sau la cheltuielile de funcționare ale primăriilor.

'Când se face o reformă la nivel de țară, nu privește doar un județ, privește comasarea unor localități și avem județe care au localități cu 200 de locuitori. Să vedem mai întâi cum arată propunerea acestei comisii care se va constitui, că până una alta nu știm decât cine este responsabilul de această propunere legislativă care va urma, în persoana europarlamentarului Dragoș Benea, care a fost și el președinte de Consiliu Județean. După ce vedem exact ce propune, bineînțeles că vor fi discuții și atunci stăm de vorbă. Dacă privești din punctul de vedere al unei localități de 1.000 și ceva de locuitori, e complicat, pentru că aici înseamnă mai multe lucruri, nu e doar vorba de comasare, pentru că faci comasarea, dar ca să păstrezi calitatea serviciului, ai nevoie de niște lucruri', a punctat Oprescu.

Unul dintre exemplele oferite de președintele CJ Olt vizează localitățile din nordul județului, unde distanțele dintre sate și viitorul sediu administrativ ar putea ajunge la 10-12 kilometri. În opinia sa, reorganizarea ar trebui însoțită de soluții de transport pentru cetățeni sau de menținerea unor puncte de lucru în satele arondate noii comune.

'În primul rând, dacă unești două localități din zona de nord a județului, acolo înseamnă deja câțiva kilometri din ultimul sat până la primăria de care vor aparține, asta înseamnă 10-12 kilometri, trebuie stabilite niște reguli. Ai transport pus la dispoziție săptămânal pentru oamenii aceștia să ajungă la sediul administrativ al localității, că poate au diverse probleme? Nu ai. Atunci trebuie să ai personal care se duce și are câte un ghișeu în fiecare sat și rezolvă problemele. Această reformă creează și deranj, pentru că oamenii sunt obișnuiți într-un anumit fel, inclusiv cetățenii, știu unde e sediul localității, ajung mult mai repede', a mai spus Oprescu.

Schimbarea sediului administrativ ar putea aduce și incertitudine pentru locuitorii care nu cunosc personalul noii primării, a mai arătat Marius Oprescu, care a menționat și că nu toate informațiile apărute în spațiul public despre reorganizare au fost confirmate oficial.

'Într-o localitate nou apărută, nu știi funcționarii, nu știi cine va fi. Înțeleg că totuși s-au discutat niște principii și nu vor fi concedieri de oameni și așa mai departe', a mai declarat Oprescu.

Președintele CJ Olt a insistat asupra necesității de a asigura transportul cetățenilor sau servicii administrative periodice în fiecare sat, în cazul în care distanța până la noul sediu ar deveni considerabilă.

'Oamenii bineînțeles că au venit și la mine, am discutat cu ei. Tot ce a apărut în spațiul public, pe la televizor mai mult, sunt supoziții și praguri pe care oficial eu nu le-am văzut. Într-o localitate nou formată, dacă ajungi să ai 15 kilometri până la sediul administrativ, e obligatoriu să ai un microbuz și nu cel școlar, oricum parcul e mult învechit, în afară de ce am cumpărat noi localităților. Trebuie să ai un microbuz ori să aduci cetățenii în centru ori săptămânal să ai program de lucru pe fiecare sat sau localitate aparținătoare', a mai specificat Marius Oprescu.

***

'Sunt oameni care nu se pot deplasa, nu au nici mașini', a arătat Gheorghe Barbu, primarul comunei Topana, cea mai nordică localitate a județului Olt și cu populația cea mai puțin numeroasă (755 de locuitori la recensământul din 2021 și 566 de persoane cu domiciliul în localitate la 1 ianuarie 2026).

Pentru primarul Gheorghe Barbu, dificultățile sunt deja vizibile în relația administrației cu locuitorii, în special cu cei în vârstă, care nu au posibilitatea să se deplaseze singuri. Comuna este situată în nordul județului, într-o zonă cu dealuri și văi, cu sate și gospodării răsfirate, iar distanța de la unele dintre cele mai îndepărtate puncte ale localității până la primărie ajunge la aproximativ 15 kilometri.

Edilul spune că angajații primăriei merg personal la domiciliul oamenilor pentru încasarea impozitelor și taxelor, dar și pentru a-i ajuta pe cei care nu se pot deplasa pentru a-și rezolva problemele.

'Noi ne ocupăm de încasare impozite și taxe, mergem personal, prin angajații noștri la poartă la fiecare. Ne sună, ne trimit vorbă, ne anunță 'să vină și la mine să-mi ia banii' sau 'să vină și la mine că am o problemă', nu se pot deplasa, nu au nici mașini, nu au nici alte posibilități, sunt singuri, mai în vârstă', a declarat Gheorghe Barbu, pentru AGERPRES.

În discuțiile cu localnicii, susține primarul, principala solicitare a acestora a fost ca administrația să nu fie mutată mai departe.

'În ultimele discuții pe care le-am purtat cu oamenii, când m-au întrebat majoritatea care m-au întâlnit, ce se întâmplă, ce vom face, le-am spus 'ce doriți dumneavoastră!'. Ei spun: 'să faci tot ce poți, să nu ne duci mai departe de aici, și așa suntem prea departe'. Avem satele împrăștiate, drum greu accesibil, numai pante, la noi este cea mai nordică comună de județ, se aseamănă cu o comună de munte, avem numai dealuri și văi, casele răsfirate, foarte împrăștiate, oameni în vârstă. Va fi greu pentru ei, va fi foarte greu, nu știu ce vor face și așa întâmpinăm probleme acum, dar atunci ...', a afirmat Barbu.

Gheorghe Barbu consideră că, în cazul unei comasări, investițiile ar putea fi orientate cu prioritate către comuna devenită centru administrativ.

'Și în al doilea rând, să vă mai spun și alt lucru, ar fi un mare dezavantaj pentru ei, pentru că dacă va întâmpla să ne arondeze altei comune, cel (primarul n.red.) din comuna respectivă nu va mai avea prioritate comuna noastră, va avea prioritate comuna lui. Aici se mai dă când își aduce aminte, fiecare face la el', a adăugat Gheorghe Barbu.

El consideră că economiile salariale nu ar fi neapărat cele așteptate, întrucât numărul mai mare de locuitori ar putea determina și creșterea grilei de salarizare pentru personalul administrației.

'Economie pe partea salarială va fi zero, pentru că și dacă se vor uni mai multe comune, populația va crește și atunci va crește și grila de salarizare pentru tot personalul din administrația locală. Mai mult ar însemna o bătaie de joc pentru oameni', a mai susținut primarul comunei Topana.

***

Primarul comunei Sâmburești, Iulian Preda, atrage atenția că o eventuală reorganizare ar putea accentua problemele generate de îmbătrânirea populației și plecarea tinerilor. Comuna avea 1.058 de locuitori la recensământul din 2021, iar la 1 ianuarie 2026 numărul persoanelor cu domiciliul în localitate era de 899.

Edilul susține că distanța până la viitorul sediu administrativ ar putea deveni o problemă atât pentru vârstnici, cât și pentru familiile care au copii la școală, transportul acestora presupunând cheltuieli suplimentare.

'Revenind la interesul cetățeanului, să ajungă un cetățean să facă 30 de kilometri, 25 de kilometri, de la un capăt al unei localități ca să meargă la sediul unei primării care se schimbă din localitatea lui, nu știu ce interes general sau personal al populației se respectă. Atunci când se vor comasa localitățile, se va comasa și învățământul. Cheltuielile cu carburantul pentru transportul elevilor va crește, va mai fi nevoie de cel puțin încă un microbuz, care consumă întreținere, carburant, personal responsabil', a afirmat Iulian Preda, pentru AGERPRES.

Primarul din Sâmburești consideră că reducerea cheltuielilor cu administrația s-ar putea face și fără desființarea unor unități administrativ-teritoriale, prin stabilirea unui număr maxim de angajați în funcție de populația fiecărei comune.

'Dacă s-ar dori o scădere a cheltuielilor cu administrația publică, s-ar putea face foarte simplu: plafonarea numărului de posturi ocupate într-o primărie. Deci comunele sub 1.500 de locuitori să aibă dreptul la 7-9 salariați, comunele de 1.500 și 3000 de locuitori să aibă dreptul la 10-11 angajați, pe restul îi pensionează pentru că sunt mulți în prag de pensie. S-au ocupat posturile, s-au redus cheltuielile cu administrația publică, s-a terminat discuția', opinează Preda.

Primarul afirmă că problema principală a satelor este depopularea, iar o eventuală comasare nu ar rezolva cauzele care îi determină pe tineri să plece.

'Tinerii, în marea lor majoritate, au plecat, nu neapărat la orașe din România, pur și simplu sunt plecați afară din țară. Cei responsabili, care reușesc să-și întemeieze o familie vin și au construit foarte multe case la noi, aici, la țară. Și noi le-am dat pământuri ca să-și facă locuințe, să nu plece din zonă, dar sunt populații sezoniere, adică de o lună, două luni pe an, restul timpului sunt plecați afară. Asta este problema pe care trebuie să o rezolve statul român, exodul populației și îmbătrânirea populației, nu este o problemă existența de localități. Nu vor rezolva, din contră vor acutiza acea problemă în care se scaldă atât România cât și toată Uniunea Europeană. Oamenii în vârstă vor mai avea încă o problemă, cea de deplasare, cea de distanță față de sediul unității administrativ teritoriale', a punctat Iulian Preda.

***

'Oamenii nu sunt pregătiți, nu e momentul propice', a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Ștefan cel Mare, Viorel Măgureanu.

Localitatea avea 1.499 de locuitori la recensământul din 2021 și 1.400 de persoane cu domiciliul în comună la începutul acestui an, iar primarul Viorel Măgureanu spune că administrația locală are dificultăți în acoperirea cheltuielilor și o reformă ar putea fi utilă, dacă ar fi pregătită corespunzător.

'Eu, sincer, sunt pentru o reformă administrativă, dar oamenii, vă spun, eu așa am gândit-o, pentru că noi suntem comune energofage, acestea mici, consumăm, dar oamenii nu vor, știți? Spun: 'cum să mă duc eu la Ianca, dacă ne-ar uni cu Ianca, cum să fac eu așa'? Dacă se face voluntar, nimeni nu va vrea. Dar eu, dacă e de principiu, eu sunt pentru, dar oamenii sunt reticenți, foarte reticenți', a declarat Viorel Măgureanu.

Primarul afirmă că, în fiecare an, bugetul local este insuficient pentru cheltuielile de funcționare, iar intervenția Guvernului este necesară pentru ca administrația să poată continua activitatea.

'Întotdeauna avem probleme, trebuie să recunoaștem (...) noi suntem cu mâna lăsată în fiecare an. Acum și cu persoanele cu dizabilități care sunt fără număr și care au angajat asistenți personali, deci suntem în imposibilitatea de a funcționa dacă statul nu ne-ar da, vă dați seama că noi până la martie, aprilie, am închide dacă nu ar interveni Guvernul', a afirmat Măgureanu.

În opinia sa, reticența oamenilor este legată și de relația directă pe care o au cu primarul și angajații primăriei, în condițiile în care mulți dintre locuitori au nevoie de ajutor pentru chestiuni pe care nu le pot realiza singuri, cum este cazul celor online.

'Sunt convins că dacă e voluntară (comasarea n.r.), nu se va face. Oamenii mă întreabă mereu, pentru că merge zvonul că ne-ar alinia la Ianca, și mă întreabă: 'și cum să mergem noi acolo?' Pentru că ei, să facă o cerere online vin la mine, 'domn' primar, am și eu nevoie de ceva', 'trebuie să ajung la spital', 'vreau să merg la Casa de Pensii'. Ei s-au obișnuit cu mine, cu acest mediu, aici e problema mea, dar pentru eficientizarea economiei în general, să fie niște localități mari, de la 3.000 de locuitori încolo', a relatat edilul.

Viorel Măgureanu avertizează că o schimbare rapidă, fără o perioadă de pregătire a populației și fără menținerea unor servicii de sprijin, ar putea crea dificultăți majore.

'Eu consider că nu e momentul propice, adică noi nu suntem așa de evoluați ca să ajungem la stadiul ăsta, oamenii nu sunt pregătiți, s-ar crea un haos. Nu merge, nu e momentul. Haos va fi, eu privesc în perspectivă, va fi un dezastru pentru populație', consideră Viorel Măgureanu.

***

Primarul comunei Șopârlița, Marijana Trepăduș, a evidențiat diferența dintre încasări la bugetul local și cheltuieli și a arătat că în doi ani ar putea avea loc o unificare cu localitatea vecină, Pârșcoveni, cum a fost până în 2004.

Primarul Marijana Trepăduș se declară favorabilă comasării, arătând că localitatea a mai trecut printr-o reorganizare, desprinzându-se de comuna Pârșcoveni în anul 2004, la solicitarea locuitorilor mai în vârstă.

Edilul spune că veniturile anuale pe care le-ar putea încasa comuna sunt mult sub cheltuielile necesare funcționării și că, în aceste condiții, o reorganizare însoțită de fonduri pentru investiții ar putea fi o soluție.

'Eu sunt pentru (comasare n.r.), pentru că sunt foarte multe cheltuieli. Noi în zonă nu avem magazine, nu avem, cum au alții, sonde, să mai primească niște bani, niște chirii, niște impozite. Adică în condițiile în care eu încasez, dacă le-aș încasa, 700.000 lei pe an, dar nu se încasează toate, iar cheltuiala e de 2,5 milioane de lei... (...) Încă nu (este pregătită localitatea de unificare cu o localitate învecinată n.r.), dar până la următoarele alegeri ne vom pregăti', a declarat Marijana Trepăduș, pentru AGERPRES.

Primarul a menționat că o eventuală comasare cu Pârșcoveni nu ar presupune o îndepărtare considerabilă a administrației de cetățeni, distanța dintre cele două localități fiind de numai 3-4 kilometri. Ea consideră însă importantă păstrarea unui funcționar care să preia solicitările oamenilor.

'Oricum între Șopârlița și Pârșcoveni avem 3- 4 kilometri, distanțele nu ar crește foarte mult, nu s-ar îndepărta foarte mult administrația de oameni. Aș zice că ar fi bine să rămână un funcționar care să preia problemele oamenilor', a adăugat edilul.

Punctând și că localitatea are un număr redus de copii, primarul și-a exprimat preocuparea pentru școală, în condițiile în care unitatea de învățământ a fost recent renovată și dotată. Primarul spune că ar prefera ca școala să fie păstrată și să funcționeze, eventual, pentru clasele primare, în cadrul unei reorganizări a rețelei școlare.

***

Păstrarea identitatea comunității este o doleanță a primarului comunei Optași Măgura, Constantin Scurtu. El amintește că localitatea a mai fost unită cu Sârbii Măgura și consideră că desființarea unei comune afectează nu doar organizarea administrației, ci și identitatea comunității.

'Cum mă, fratele meu, mă nasc la Optași, trăiesc la Optași până la 80 de ani și vrei tu să mă îngropi la Tătulești sau la Sârbii Măgura sau la altă comună? Și nu e niciun câștig, am făcut calculele financiare, nu e niciun câștig financiar', a declarat Constantin Scurtu, pentru AGERPRES.

Edilul susține că o economie bugetară s-ar putea realiza și printr-o limitare a cheltuielilor, fără desființarea localităților, cât mai ales prin aducerea la bugetele locale a taxelor din activitățile economice din comune.

'În loc de 10 telefoane, las două telefoane, în loc de 300 de litri de benzină, consum 100 de litri. Eu mă gospodăresc cu banii pe care-i am. Iese unul la pensie, nu-l mai angajez pe altul. Vedem cum facem, ce trebuie făcut și am terminat și cu asta, cu distrugerea localităților. (...) Dar eu am stație Peco pe raza comunei, cu 30 de angajați, am croitorie, cu 100 de angajați, de ce îi pune pe ei (agenții economici n.r.) să plătească impozitul la stat și nu mi-l dă mie, la primărie?', a adăugat primarul.

El arată că promisiunea unor finanțări pentru investiții, în cazul comasărilor voluntare, nu este convingătoare pentru comunitățile rurale, în condițiile în care administrațiile locale se confruntă deja cu restanțe la plata unor lucrări.

'Dacă ne unim voluntar, ne promit că ne dau gaze, canalizare, ce mai vor ei să ne dea, dar ei n-au bani să-și plătească facturile restante la constructorii de la 'Anghel Saligny' și alte programe. De unde să ne dea?', a întrebat Constantin Scurtu.

Primarul subliniază că problema satelor este numărul în scădere al copiilor și consideră că este necesară o modificare legislativă care să permită colaborarea dintre școlile comunelor învecinate, astfel încât copiii să poată învăța în clase cu efective suficiente, fără ca unitățile de învățământ să fie nevoite să organizeze clase simultane.

'Noi avem o singură școală și avem 80 de copii. Am zis că în colaborare cu Sârbii Măgura sau Tătulești sau o altă localitate vecină, să facă la mine în comună clasele I-IV, iar la comuna vecină clasele V-VIII, copii să nu mai facă simultan. Nu se poate, că nu permite legea, pentru că legea prevede ca la fiecare unitate administrativ-teritorială să fie o școală cu clasele I - VIII. Păi schimbați, măi, și mai puneți un articol, ca să permită!', a solicitat Constantin Scurtu.

***

La rândul său, președintele Asociației Comunelor din județul Olt, Ilie Chitez, a declarat, pentru AGERPRES, că primarii nu au primit până acum o propunere oficială privind comasarea și că informațiile despre reformă au fost cunoscute mai întâi din presă. Acesta consideră că apropierea administrației de cetățean este esențială, mai ales în mediul rural, unde populația este mai îmbătrânită și are nevoie de sprijin direct.

'În legătură cu economia care s-ar face, cheltuielile de acum pentru comune sunt undeva la 0,4% din PIB. Hai să zicem că ar da afară jumătate din primari și funcționari, nu știu dacă ne-ar scoate din sărăcie cheltuiala asta. Eu cred că se administrează mai bine când administrația e mai aproape de cetățean, decât atunci când o depărtăm de cetățean', a spus Chitez.

În opinia sa, o administrație îndepărtată de comunitate riscă să nu mai răspundă la fel de bine nevoilor oamenilor, iar efectele unei asemenea reorganizări ar putea fi resimțite mai ales de persoanele vulnerabile.

'Cei de la țară sunt obișnuiți ca primăria să fie acolo, lângă ei. Un cetățean de la țară este legat mai mult de primărie decât un cetățean din oraș, la țară sunt mai mulți oameni în vârstă care au nevoie de apropierea administrației, nicidecum de depărtare', a adăugat Ilie Chitez.

***

În județul Olt sunt 112 unități administrativ-teritoriale, dintre care două municipii, Slatina și Caracal, șase orașe și 104 comune. Potrivit recensământului din 2021, județul avea 383.280 de locuitori, dintre care 231.004, respectiv 60,3%, trăiau în mediul rural. La acel moment, 21 de comune aveau mai puțin de 1.500 de locuitori.

Dintre comune, potrivit datelor ultimului recensământ, o populație mai mică de 1.500 de persoane au localitățile: Baldovinești (922 persoane); Bărăști (1.369 persoane); Călui (1.276 persoane); Dobrețu (1.105 persoane); Dobrun (1.330 persoane); Făgețelu (1.064 persoane); Ghimpețeni (1.294 persoane); Grădinile (1.462 persoane); Ipotești (1.394 persoane); Leleasca (1.198 persoane); Mihăești (1.311 persoane); Nicolae Titulescu (1.114 persoane); Oporelu (1.015 persoane); Optași Măgura (1.095 persoane); Priseaca (1.291 persoane); Sâmburești (1.058 persoane); Șopârlița (1.152 persoane); Ștefan cel Mare (1.499 persoane); Tătulești (986 persoane); Topana (755 persoane); Vădastra (1.212 persoane).

Datele privind populația după domiciliu, transmise Agerpres de Direcția Regională de Statistică Olt pentru 1 ianuarie 2026, indică însă 22 de comune sub acest prag, în această categorie intrând și Dobroteasa, care avea 1.502 locuitori la recensământ, dar 1.414 persoane cu domiciliul în comună la începutul acestui an.

***

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni că prima variantă de lucru a reformei administrației publice locale va fi prezentată săptămâna viitoare, după ședința Biroului Permanent Național al partidului.

El a precizat că documentul va fi prezentat de echipa PSD care lucrează la elaborarea proiectului, după încheierea unor noi runde de discuții programate în această săptămână.

Liderul social-democraților a menționat două dintre criteriile după care se va face această reorganizare administrativă - venitul pe cap de locuitor și suprafața unei unități administrativ-teritoriale.

Grindeanu a mai adăugat că împreună cu colegii săi de partid le va explica primarilor PSD cum se va face această reformă.

***

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat pe 30 octombrie că proiectul privind comasarea localităților care au până în 1.500 de locuitori urmează să fie implementat în două etape - o primă etapă până la 1 martie 2027, prin care se va da posibilitatea comasării voluntare a respectivelor localități, iar a doua etapă vizează o comasare asumată de Guvern..

El a adăugat că vor fi două etape în aceste proces de comasare.

'Într-o primă etapă, vorbim de comasarea voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie în a doua etapă', a susținut Stoica.

Ministrul a explicat că a doua etapă a programului privind comasarea comunelor va începe după 1 martie 2027, urmând să se aplice efectiv din anul 2028.

'La următoarele alegeri din 2028, ea va fi pusă în aplicare', a completat Alexandru Stoica. AGERPRES / (A, AS - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)