Peste 100 de cercetători din România și din străinătate participă, în perioada 7-10 octombrie, la Tulcea, la simpozionul 'Șacalul și speciile înrudite', un eveniment organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), în cadrul rețelei internaționale dedicate studiului, monitorizării și conservării șacalului - GOJAGE (Golden Jackal Informal Study Group in Europe - n.r.).

Directorul INCDDD, Marian Tudor, a declarat, pentru AGERPRES, că evenimentul, care se organizează o dată la patru, este la a patra ediție și a fost precedat de un curs, desfășurat la Murighiol, și are în prim-plan șacalul, în condițiile în care s-a constatat că specia este în expansiune la nivel internațional.

'Cercetările trebuie extinse ca timp sau finanțare, pentru că altfel vom intra sub pericolul luării unor decizii insuficient fundamentate științific. Unul dintre rolurile principale ale acestui simpozion este de a aduce la aceeași masă pe cei care se ocupă de extracție, pe cei care iau decizii în ceea ce privește extracția, pe cei care documentează cazurile de pagube, pe cei care administrează și manageriază deșeurile, autoritățile publice locale, plus că, din punctul meu de vedere, nu vom putea eradica șacalul. Este o specie cu care trebuie să învățăm să trăim', a menționat Marian Tudor.

În timpul simpozionului, sunt prezentate practici de management de succes în alte zone ale lumii.

'Sunt oameni de știință și administratori de zone protejate naturale care spun că vânătoarea de extracție nu ar fi cea mai potrivită pentru controlul populației, pentru că există o multitudine de cauze care provoacă atât creșterea numărului șacalilor, cât și răspândirea lor. Aici ne referim la managementul defectuos al deșeurilor, o hrană disponibilă ușor îi va atrage, la fel cum se întâmplă și cu alte specii de carnivore, cum este ursul. (...) Foarte probabil că și după aceste trei zile nu vom avea un răspuns, însă vom fi cu câțiva pași mai înainte pentru a obține acel mod de management adaptat pentru Delta Dunării și apoi poate un exemplu de bune practici pentru alte zone protejate din Europa și din lume, șacalul fiind o specie în expansiune în toate regiunile', a mai spus directorul INCDDD.

Potrivit coordonatorului Departamentului Biodiversitate din cadrul INCDDD, Mihai Marinov, în Delta Dunării există un efectiv estimat între 1.500 și 2.500 de șacali.

'Până nu se termină războiul (declanșat de Rusia în Ucraina - n.r.) ne va fi foarte greu să avem o evaluare extraordinar de bună. Acum, avem o evaluare relativ bună și efectivele variază foarte mult, pentru că în Deltă este destul de dificil. Șacalii au venit demult în Deltă, dar până când să învețe să trăiască aici a durat vreo 20 de ani. Abia încoace, a început să crească numărul șacalilor, când am început să avem foarte multe vite care nu sunt păzite. Mai mult, am început să facem agricultură în heleștee, iar aceste heleștee devin habitatul șacalului, pentru că șacalul în zonele agricole mănâncă șoareci. Avem pagube în gospodării, dar cele mai multe nu sunt reale', a precizat reprezentantul INCDDD.

Specialiștii susțin că populația care se confruntă cu pagube în gospodăriile private din cauza șacalilor trebuie educată pentru a-și proteja bunurile.

'În alte zone ale globului, populația a fost educată, sprijinită să ia niște măsuri la ea acasă pentru a-și proteja șeptelul de leopardul de zăpadă, de exemplu. Oamenii au fost învățați să construiască adăposturi, să închidă, să pună plase. Nu spun că acesta ar fi modul în care trebuie să abordăm situația, ci doar că ar trebui să fim pregătiți pentru a ne adapta, iar noi, fiind ființe superioare și inteligente, am putea să ne adaptăm mai ușor decât animalul', a conchis Marian Tudor.

De mai mulți ani, comunitățile locale din Delta Dunării și din localitățile din proximitate au reclamat creșterea numărului de șacali și au acuzat numeroase pagube făcute de aceste animale sălbatice, iar Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu avizul Academiei Române, a permis extracția șacalilor, acțiunile de vânătoare fiind organizate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi.

Anual, din Rezervație, s-au putut extrage circa 350 de exemplare, 2026 fiind primul an în care numărul exemplarelor permise a fi capturate a crescut.

Activitatea a fost criticată de ecologiști, în condițiile în care specia este de mai mulți ani prezentă în județ și nu reprezintă un pericol pentru om. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)