Profesiei de arhitect îi lipsește unitatea și nu este suficient de bine poziționată în piață, în acord cu importanța și potențialul său, iar reprezentanții breslei își propun să ia măsuri pentru a remedia această situație, a declarat președintele filialei teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România (OAR), Sergiu Petrea, joi, pentru AGERPRES.

'Cred că nu este suficient de bine poziționată în piață, în deplin acord cu importanța pe care o are și cu potențialul pe care îl are, pentru că profesia de arhitect presupune că există o gândire profundă, care trebuie să poată transmite o influență asupra spațiului construit', a explicat Petrea, într-o conferință de presă organizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România.

El a precizat că reprezentanții breslei își propun să se implice mai mult în relația cu administrația publică, cu instituțiile partenere, să realizeze o reformare a profesiei bazată pe audit pentru diverse aspecte.

Sergiu Petrea a informat că filialele București, Iași, Timișoara și Transilvania ale Ordinului Arhitecților din România au încheiat, joi, un protocol, având în vedere că istoria recentă a arătat că au aceleași probleme la nivel de poziționare în relația cu administrația, cu societatea și în gestionarea numărului mare de membri.

'Acest parteneriat încearcă să aducă la un loc competențele membrilor și să ne mișcăm mai repede și mai flexibil decât instituția mamă în a gestiona problemele cu care ne confruntăm', a evidențiat președintele OAR București.

În opinia sa, este nevoie de mai multă fermitate în a apăra ideea de oraș în fața elementelor care încearcă să producă randament.

'Cred că trebuie să fim mai fermi în a fi mai responsabili profesional, în a apăra ideea de oraș în fața elementelor care încearcă să producă randament, sacrificând din calitate, trebuie să combatem arhitectura care împachetează frumos niște metri pătrați doar pentru a fi ușor vandabili', a subliniat Sergiu Petrea, în conferința de presă.

De asemenea, el a atras atenția că profesia are nevoie de digitalizare.

'Noi putem să gândim orașe, putem să gândim clădiri, dar dacă nu găsim pe cineva care să pună bugetele acolo, care să ne ajute să transformăm visele astea în realitate, ele sunt degeaba și atunci principala provocare este să reușim să transmitem ceea ce gândim, ceea ce visăm celor care pot să decidă asta și să o facem într-un limbaj cât mai ușor și cât mai coerent', a punctat, la rândul său, arhitectul Bogdan Florin Cristea, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.

Potrivit unui comunicat al filialei București a OAR, piața de proiectare de arhitectură din România a crescut de la sub 30 de milioane de euro în 2001 la peste 300 de milioane de euro în 2026, iar Capitala generează aproximativ 50% din acest volum.

La 25 de ani de la înființarea OAR, filiala București reunește 4.788 de arhitecți activi, aproximativ o treime dintre arhitecții din România și cea mai mare comunitate profesională de profil din țară.

Față de 2001, când filiala număra 1.290 de membri (810 arhitecți și 480 arhitecte), profesia s-a transformat structural, în prezent, filiala are 4.788 de membri, dintre care 2.601 de arhitecte și 2.187 de arhitecți.

În România activează în prezent între 3.500 și 4.000 de birouri de arhitectură, de la studiouri de mici dimensiuni până la businessuri consolidate. Dacă în 2001 un birou de arhitectură depășea rareori 1 milion de euro cifră de afaceri, liderii pieței ajung în prezent la 3 - 6 milioane de euro pe an, iar primele zece birouri cumulează venituri de 20 - 30 de milioane de euro. AGERPRES/(A, AS - redactor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)