Trei organizații care apără interesele cetățenilor români din Ucraina au transmis un memoriu autorităților de la București prin care cer să se intervină de urgență pe lângă conducerea de la Kiev pentru modificarea proiectului de lege nr. 16.119 privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.

Memoriul a fost trimis președintelui Nicușor Dan, ministrului interimar de Externe, Oana Țoiu, președinților Comisiilor pentru românii de pretutindeni din cele două Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu și Mircea Roșca, dar și președinților Comisiilor de politică externă din Senat și Camera Deputaților, Titus Corlățean și Hajdu Gabor.

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia 'Dacia', Centrul Cultural Român 'Eudoxiu Hurmuzachi' din Cernăuți și Asociația Național-Culturală 'Basarabia' a Românilor din regiunea Odesa atrag atenția că un proiect de lege înregistrat de Rada de la Kiev poate afecta grav învățământul în limba română din comunitățile românești din Ucraina.

''Mai mulți membri ai comunității românești din Ucraina au analizat proiectul inițial, precum și forma în care acesta a fost înregistrat în Rada Supremă. Am ajuns la concluzia că, deși proiectul cuprinde unele prevederi care pot fi folositoare, rămâne un număr de chestiuni de mare însemnătate pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română și care, în forma de acum, trebuie îndreptate. Noi suntem preocupați ca dreptul la educație în limba maternă să poată fi exercitat în fapt și ca legislația ucraineană să ofere comunității noastre garanțiile necesare pentru păstrarea școlilor, limbii și identității sale, în deplină concordanță cu obligațiile asumate de Ucraina', se arată în memoriu.

Inițiatorii demersului subliniază că dreptul la educație în limba maternă este garantat de Constituția Ucrainei.

'Art. 53 alin. (4) consacră dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale la educație în limba maternă, iar art. 22 alin. (3) interzice restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente prin adoptarea unor legi noi sau modificarea celor în vigoare. În același sens, Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina din 1997 reafirmă dreptul persoanelor aparținând minorității române de a fi instruite în limba maternă într-un număr necesar de școli și instituții școlare de stat, ținând seama de răspândirea geografică a minorității. Pentru noi, aceste prevederi înseamnă că dreptul la educație în limba română nu poate fi redus la existența unor clase sau la studierea limbii române ca materie, ci trebuie să fie asigurat printr-o rețea de școli și instituții în care această educație să poată fi desfășurată în mod deplin', se precizează în memoriu.

Demersul către autoritățile române vine într-un moment în care Comisia pentru educație, știință și inovare a Radei Supreme a examinat deja, pe 6 octombrie, proiectul de lege și a recomandat în unanimitate Parlamentului ucrainean adoptarea lui în primă lectură și în ansamblu.

În acest context, cele trei asociații cer autorităților române să intervină de urgență pe lângă oficialii ucraineni pentru:
* păstrarea și garantarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română, ca formă firească de exercitare a dreptului la educație în limba maternă, prin revenirea la soluții legislative existente anterior anului 2017, așa cum s-a pronunțat și Comisia de la Veneția în avizele sale referitoare la legislația educațională din Ucraina
* garantarea dreptului copiilor români de a primi educație în limba română până la sfârșitul învățământului liceal și profesional, la fel cum se bucură popoarele băștinașe
* eliminarea formulărilor care permit ca limba română să fie folosită în educație doar 'alături de' limba de stat, fără a se preciza în mod limpede care este limba principală de predare. ''Cerem ca, în școlile românești, limba română să rămână limba principală de predare, iar aceeași disciplină să nu fie predată în paralel în limba ucraineană și în limba română'', spun semnatarii memoriului.
* renunțarea la mecanismul prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă la cererea unei majorități de două treimi dintre părinți, mecanism care poate pune școlile minoritare în situația de a-și pierde treptat caracterul românesc
* instituirea unei excepții pentru clasele cu predare în limba minorității de la pragul minim general de cinci elevi, astfel încât un număr redus de copii într-o localitate să nu fie, prin el însuși, motiv pentru desființarea clasei și pierderea dreptului la educație în limba maternă.

Totodată, acestea cer instituirea unor excepții pentru școlile minorităților naționale de la cerințele generale privind liceele academice, garantarea continuității rețelei existente de instituții de învățământ în limba română și luarea în considerare, la orice reorganizare, a necesității de a păstra această rețea; acordarea și păstrarea statutului de instituție de învățământ a minorității naționale pe baza unor criterii care să nu conducă la dispariția treptată a școlilor românești; asigurarea ca directorii, membrii conducerii și personalul administrativ al instituțiilor de învățământ care asigură educația în limba unei minorități naționale să cunoască și să poată folosi limba respectivei minorități, astfel încât dreptul la educație în limba română să nu se oprească la ușa clasei, și adoptarea unor măsuri adecvate pentru revitalizarea educației în limba română în localitățile în care aceasta se află în declin, nu folosirea dificultăților demografice ca temei pentru desființarea și mai multor școli. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)