Prima inițiativă de renaturare a unui curs de apă urban din România, de pe Canalul Morii din municipiul Reghin, prin care au fost plantate diferite specii lemnoase și vegetație nativă, a fost afectată de acțiunile unor pescari, care au deteriorat o mare parte din arini.

Potrivit arhitectului Klaus Birthler, de la Asociația unDAverde, plantația de pe malurile Canalului Morii este una specială, fiind realizată cu sprijinul unui expert peisagist din Germania, Georg Hermannsdorfer, care are o experiență de 30 de ani în renaturarea cursurilor de apă.

'Acum trei ani l-am invitat la Reghin și ne-a explicat cum trebuie renaturat un curs de apă, specia de bază fiind arinul (...). Am plantat după o anumită metodă: am creat pe malul apei niște terase din împletituri de nuiele de salcie, pe care le-am umplut cu mâlul excavat, iar în acest mâl am plantat arini foarte, foarte des. Secretul acestei tehnici este ca arinii să-și creeze concurență reciprocă pentru lumină. Astfel, ei se înalță mult mai repede decât s-ar înălța dacă i-am planta mai rar (...). Și, în ultimii 3 ani, această plantație de arin care a fost făcută, a fost 80% vandalizată. Asta înseamnă că proiectul ar putea să eșueze și am luat legătura cu pescarii, fiindcă unii pescari tot vedeam că taie vârfurile arinilor și nu știam de ce, ei, de fapt, își fac niște suporți pentru undiță din aceste vârfuri de arin. Noi tocmai pe vârful de arin ne bazăm să crească cât mai mult în înălțime', a declarat presei, joi, arhitectul Klaus Birthler.

Reprezentantul Asociației unDAverde a precizat că, inclusiv din acest motiv, renaturarea în zona urbană este mult mai provocatoare decât cea din extravilan.

'Este prima renaturare urbană a unui curs de apă dintr-o localitate. S-au mai făcut renaturări în Delta Dunării, în extravilan, dar cea urbană, așa cum am constatat în ultimii trei ani, ridică unele probleme. Mai exact, faptul că o vegetație foarte deasă în interiorul localității poate încuraja criminalitatea, facilitând aruncarea deșeurilor sau crearea unor ascunzișuri în care cetățenii pot comite fapte antisociale. Din acest motiv, renaturarea urbană este un caz aparte, așa că trebuie să avem mare atenție cum o realizăm. Odată cu renaturarea, noi urmărim dezvoltarea unei vegetații ripariene. Ea are un rol specific în întreținerea apelor și în stabilizarea malurilor, asigurând biodiversitate, umbră și un microclimat propice atât pentru faună, cât și pentru floră', a afirmat arhitectul.

Acesta consideră că salcia și arinul trebuie să se ajute reciproc să crească, obținându-se o dezvoltare mult mai eficientă decât dacă acești arbori ar fi fost plantați individual, la distanțe de 10 metri.

'În final, urmărim ca acest curs de apă, care trece oarecum prin mijlocul geometric al orașului Reghin, să devină un tunel verde care să asigure o calitate mai bună a apei. În cadrul acestui proiect, am monitorizat populația de pești încă de la momentul plantării. Scopul pentru următorii cinci ani este creșterea calității acestei populații. Ne dorim să avem specii valoroase, nu doar cele specifice apelor poluate, pentru a avea un punct de reper peste 5 sau 10 ani, când se vor reface măsurătorile. De când am renaturat zona, am observat și o stabilizare a faunei: existau rațe și înainte, dar acum cuibăresc aici, nu mai sunt doar în tranzit. De asemenea, avem și vidre', a precizat Klaus Birthler.

Obiectivul inițiatorilor proiectului este să întrețină corect vegetația - deoarece 'multă lume spune că zona arată ca o junglă' - și să asigure acele axe de vizibilitate necesare pentru a descuraja criminalitatea sau depozitarea ilegală a deșeurilor.

'Felul în care rărim această vegetație este foarte important. De aceea l-am invitat din nou, după trei ani, pe inginerul peisagist Georg Hermannsdorfer, pentru a ne îndruma în selectarea vegetației și în crearea unor axe de vizibilitate, elemente extrem de importante într-un spațiu public. Astăzi, concret, vom instrui câțiva oameni care se ocupă de obicei de curățarea malurilor, învățându-i cum să taie vegetația astfel încât aceasta să-și păstreze rolul de stabilizator de mal, de asigurător de umbră și de biodiversitate', a mai precizat Birthler.

Inginerul Georg Hermannsdorfer, care a coordonat stabilirea zonelor de intervenție de pe malurile Canalului Morii, a recomandat împărțirea zonelor pentru a folosi exclusiv esențe lemnoase și vegetație nativă (sălcii, plopi, arini), capabile să stabilizeze natural solul.

Specialistul german a ghidat recent un atelier organizat de SGA Mureș și unDAverde, dedicat tehnicilor corecte de întreținere a vegetației ripariene după primii trei ani de la renaturarea Canalului Morii din Reghin.

În cadrul acestor sesiuni, el a lucrat direct cu voluntarii, cu inginerii de la Apele Române și cu studenții peisagiști pentru a demonstra cum ingineria biologică poate înlocui cu succes betonarea malurilor cursurilor de apă. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)