Eugen Hriscu, medic psihiatru specialist în adicții, subliniază că părinții trebuie să acorde atenție nu doar sfaturilor pe care le oferă, ci și emoțiilor pe care le transmit adolescenților.

Precizările au fost făcute în contextul lansării campaniei 'Prevenția începe în relație', care evidențiază importanța relațiilor de calitate pentru a combate riscuri precum adicția sau anxietatea.

'Părintele rămâne extrem de important în viața adolescentului, dar nu la nivel de sfaturi, ci la nivelul setării cadrului afectiv al relației. De foarte multe ori, părintele se percepe pe sine însuși ca o sursă de ghidare cognitivă, când de fapt rolul său mult mai important este cel de a imprima culoarea afectivă a relației. Dacă te enervezi, determini enervare. Dacă ignori, determini ignorare. Dacă cerți, determini izolare. Dacă asculți, ești empatic, ești calm - ceea ce mulți dintre părinți știu că este foarte dificil de făcut -, dar dacă reușești totuși să păstrezi această capacitate de a păstra relația, atunci (...) influența ta determină răspuns în creierul adolescentului', a precizat el, în cadrul evenimentului desfășurat la Palatul Cotroceni.

Eugen Hriscu a invocat de asemenea rezultatele unui studiu conform căruia, dacă o persoană renunță la fumat, persoanele din imediata proximitate au o șansă mai mare de a urma același comportament.

'Dacă voi oferiți un model pozitiv, prietenii voștri vor avea o șansă mai bună să adopte comportamente pozitive. Dar și prietenii lor, până la a treia legătură. Oameni pe care nu îi veți cunoaște niciodată vor avea o șansă mai bună, din punct de vedere statistic, să adopte comportamente pozitive. Același lucru este valabil și pentru obezitate și pentru alte comportamente', a subliniat el.

Specialistul a făcut referire și la rezultatele unei analize privind factorii sociali care influențează consumul de substanțe. Potrivit acesteia, monitorizarea parentală și apropierea în familie scad riscul de inițiere a consumului. Pe de altă parte, riscul de a consuma canabis crește în cazul în care prietenii consumă excesiv alcool.

'Nu doar relațiile în familie contează în prevenție, dar și relațiile între prieteni și sprijinul social. Deci, cumva, avem nevoie de un model relațional al prevenției care depășește cadrul familiei. La fel de importante sunt relațiile cu prietenii, profesorii, sentimentul de apartenență la un grup, participarea la viața comunității și, ulterior, relațiile terapeutice și cele care susțin recuperarea', a evidențiat el.

Președintele Asociației Psihologilor din România, Dragoș Iliescu, a explicat că pentru adolescenți este foarte important modul în care reacționează părinții, atunci când le sunt prezentate informații referitoare la cercul de cunoscuți. El a adăugat de asemenea că este util să fie creat contextul în care pot avea loc discuții între părinți și copii.

'(Adolescentul, n.r.) îți spune despre un coleg de la școală care a băut, despre un prieten care a pățit ceva. Acesta este felul în care te tatonează, iar reacția pe care o s-o ai la acea primă tatonare o să dicteze dacă o să mai existe o altă conversație pe tema asta sau nu. (...) Conversațiile 'grele' cu copiii se întâmplă seara, în timp ce speli vase. În momente pe care nu le planifici', a spus el.

Dragoș Iliescu a atras atenția asupra faptului că în ultimii zeci de ani, principiul pe care s-a bazat educația a fost acordarea libertății 'depline', dar că acest mecanism nu a funcționat așa cum s-ar fi dorit.

'Mediul familial este un un mediu în care construim relații calde. Dar mediul familial sigur e un mediu cu reguli clare. Nu stricte neapărat, dar clare, pe care copilul le înțelege și le acceptă. Construcția unui astfel de mediu familial este cea spre care ar trebui să aspirăm', a punctat el.

I-a îndemnat pe părinți să discute cu adolescenții, fără să îi întrerupă și fără să se grăbească să le ofere sfaturi.

'Aveți o conversație cu adolescentul vostru, încercând să nu îl opriți și să îl ascultați până când el termină de vorbit. Și apoi, după ce termină de vorbit, să nu îi spuneți ce să facă, ci să îl întrebați ce crede că ar putea fi făcut și cum ați putea să îl ajutați', a arătat acesta.

Mara Popescu, elevă în clasa a XII-a, a explicat că pentru adolescenți, prieteniile nu reprezintă o pierdere de vreme, ci o modalitate de autocunoaștere.

'Acasă ești copilul cuiva. La școală, de cele mai multe ori, ești doar un nume în catalog. Dar în grup ești tu, cel pe care încă îl construiești. De aceea, de foarte multe ori, ne este greu să spunem 'nu', pentru că, de fapt, ne e frică să ne pierdem locul. (...) Am învățat că un 'nu' poate să fie scurt și calm: 'Nu, mersi, eu nu vin mâine'. Și când cineva spune 'nu', altul își dă seama că nu este singurul care gândește așa și prinde curaj. (...) Un simplu 'nu' nu te scoate automat din grup, decât dacă era un grup în care nu trebuia să fii de la bun început', a mărturisit ea.

Campania de prevenire a adicțiilor lansată vineri este realizată de Asociația Zi de BINE, cu susținerea biroului OMS din România și a Ministerului Sănătății, la inițiativa Administrației Prezidențiale, prin proiectul 'România în Lumină'.

Proiectul include: materiale video, un podcast, dar și platforma vorbestecumine.info.ro, care cuprinde materiale dedicate adolescenților, părinților și profesorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)