La Centrul cultural FABER din Timișoara se pot descoperi în această perioadă, în cadrul expoziției 'Cinci hectare', povești din viața micilor producători agricoli timișeni, care prezintă drumul seminței așezate în solurile bogate de cernoziom până la pâinea așezată pe masă sau cel al animalelor care devin, prin procesare, produse agroalimentare căutate pe piețele din țară și străinătate.

Expoziția al cărei vernisaj a avut loc joi dezvăluie, de asemenea, și faptul că riscurile sunt asimilate de către micii producători, inclusiv români, în timp ce prețurile sunt stabilite la nivel global, potrivit sociologului cercetător Norbert Petrovici.

Este o expoziție deosebită, vizitatorii fiind întâmpinați la intrare de două adevărate 'coloane ale infinitului' formate din pâini și mici pietre de moară cu care se bătea bobul de grâu până ajungea făină.

Industria agricolă, alături de cele automotive, textilă, chimică și cea a construcțiilor sunt considerate emblematice pentru economia Timișoarei și a județului Timiș, fiindu-le dedicate, anual, câte un asemenea eveniment expozițional, bazat pe cercetări aprofundate derulate în instituții universitare din Timișoara și Cluj Napoca.

Arhitectul Oana Simionescu, director al Centrului FABER, a menționat că titlul expoziției, 'Cinci hectare', a fost dat pornind de la realitatea că 90% dintre fermele din România au sub cinci hectare și lucrează împreună mai puțin de un sfert din terenul agricol al țării, în timp ce doar 1% dintre ferme controlează peste jumătate din suprafață.

'Expoziția 'Cinci hectare' este cea de-a patra din programul 'Design Signals', imaginat în cinci capitole. Am început cu industria automotive, am continuat cu industriile textilă și chimică, anul acesta avem agricultura, iar anul viitor vom studia industria construcțiilor. Am ales aceste cinci sectoare industriale în urma cercetării realizate împreună cu Norbert Petrovici (cercetător la Universitatea 'Babeș Bolyai' din Cluj Napoca, n.r.) în primul an al acestui program, despre economia Timișoarei și despre industriile care au făcut și fac în continuare Timișoara ceea ce este ea astăzi. Județul Timiș are cea mai mare suprafață agricolă din România, unde fermele de mare capacitate managerială și financiară sunt extrem de bine reprezentate, iar cerealele sunt cel mai important export al României în zona industria agroalimentară. Cercetarea lui Norbert explică foarte bine care este procesul care se află în spatele bobului de grâu', a declarat, pentru AGERPRES, Oana Simionescu.

Potrivit directoarei FABER, expoziția pornește de la modul în care se setează prețul grâului, care nu are nicio legătură cu munca fermierului, până la a înțelege ce înseamnă astăzi, într-o lume tot mai digitală, munca în fermă, de la ecosisteme naturale care se găsesc în producția agricolă, până la probleme legate de fertilizanți sau de chimicalele folosite pentru protecția plantelor.

Ea a adăugat că Inteligența Artificială (IA) a intrat deja și în acest sector economic, iar dacă privim la producția laptelui sau a cărnii, se poate vedea că sunt tot mai intens tehnologizate.

'Există chiar și în industria agricolă o serie întreagă de standarde pe zona aceasta de tehnologie (IA) care aduc împreună tot felul de platforme pe care un fermier le folosește deja din viața de zi cu zi. Ce aveau fermierii până acum, combinat cu această informație - de la chimicale, la sol, la sămânță, subsol, calitatea solului de pe un ogor și cu imagini din sateliți pentru a crea hărți de lucrare a pământului care sunt extrem de precise - dau imaginea utilității tehnologiilor IA', a detaliat arhitecta FABER.

Parcurgând expoziția, vizitatorii pot vedea mostre din mai multe tipuri de soluri timișene, de la mănosul cernoziom la argila care deși părea neprielnică culturilor agricole, a început să-și găsească utilitatea pentru noi tipuri de plantații care preferă acest pământ, dar și ilustrații și videoclipuri cu povești despre ferme, până la păretare pe care sunt trecute rețete precum tăițeii cu varză.

Expoziția 'Cinci hectare' transmite un mesaj care atrage atenția asupra a ceea ce se întâmplă în spatele unei farfurii cu mâncare, care sunt eforturile necesare pentru a avea ceva bun în farfurie sau politicile publice și investițiile aferente.

'Pe de altă parte, cred că este foarte validă și întrebarea despre ce altceva aș putea avea în farfurie. Noi explorăm pe bază acestei cercetări noi posibilități, căi alternative la probleme sau procese existente, noi moduri de interpretare ale realității în care ne aflăm. În expoziție avem prezenți mai mulți designeri care au preluat, din această cercetare, aspecte foarte diferite ale expoziției. Avem designerii care lucrează foarte delicat cu uzualul proces de altoire, care ne ajută să ne bucurăm de fructe în fiecare an. Avem designeri care au lucrat cu problema solului și au urmărit modul în care, datorită schimbărilor climatice, se schimbă ierarhia dintre tipurile de sol. Banatul este celebru pentru cernoziomul care ne-a făcut bogați altădată. Dar astăzi, din cauza schimbărilor climatice, acest tip de sol este supus unui stres foarte mare și soluri care înainte nu erau la fel de prețuite, care conțin mai mult argilă, ajută fermierii, uneori chiar mai mult decât cernoziomul. Iar una dintre echipele de designeri a lucrat inclusiv cu acest dezechilibru pe care clima îl creează într-o ierarhie foarte bine stabilită, cum sunt tipurile de soluri din România', a mai explicat Oana Simionescu.

În altă ordine de idei, cercetarea sociologului Norbert Petrovici și a echipei FABER subliniază, în contextul expoziției, faptul că fermierul poate ajunge să suporte o parte importantă a riscului, în timp ce formarea prețului are loc în alte puncte ale lanțului economic.

Potrivit sociologului, în România avem o polarizare puternică între parcele exploatate foarte mici și foarte mari, în timp ce zona intermediară nu există.

'Tipul acesta de polarizare continuă în România. De aceea și expoziția se numește 'Cinci hectare', pentru că surprinde exact ce se întâmplă și pe terenurile mici, dar și cum ajung ele în circuitele globale de producție de agricultură. De ce doar cinci hectare? Explicația este dublă. Este dublă. Pe de o parte, este sistemul de privatizare a terenurilor, în care România a privatizat pe terenuri foarte micuțe. În același timp, aceste tipuri de terenuri sunt integrate în acest moment prin arendă în ferme foarte mari, care produc pentru piețe normale. Aceasta creează economii duble. Pe de o parte, la nivel rural, economii nemonetizate, iar pe de altă parte, e puternic monetizată pe o piață globală, în care prețurile sunt deja stabilite în Chicago sau în Paris, la bursele de mărfuri', a evidențiat Norbert Petrovici, pentru AGERPRES.

Expoziția dezvăluie, potrivit sociologului, faptul că riscurile sunt asimilate de către micii producători, inclusiv români, în timp ce prețurile sunt stabilite la nivel global.

'Județul Timiș este puternic internaționalizat. Avem producători foarte mari, tehnologii și agricultură de precizie, lucru care vine din tehnologizare încă din perioada socialistă, și forme de proprietate de teren care sunt moștenite inclusiv din perioada de după Imperiul Austro-Ungar, care face să fie unul dintre județele cele mai mari producătoare de diferite feluri de agricultură și, în aceleași timp, să fie puternic integrat în tehnologii globale și piețe internaționalizate', a remarcat Norbert Petrovici.

Expoziția poate fi vizitată între 24 septembrie și 15 noiembrie, de miercuri până vineri, între orele 14:00 - 20:00, iar sâmbăta și duminica, între orele 10:00 - 20:00. AGERPRES / (A - redactor: Otilia Halunga, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: OTILIA HALUNGA / AGERPRES