Cetatea Medievală Sighișoara a fost și în acest an, timp de cinci zile, locul în care muzica, dansul, filmul și tradițiile comunităților etnice din România s-au așezat unele lângă altele, într-un festival construit în jurul diversității și al dialogului.

Festivalul Intercultural ProEtnica, ce a împlinit în acest an 25 de ani, a reunit și de această dată reprezentanți ai celor 20 de minorități din România, în cadrul unor spectacole de dans și culoare, standuri tradiționale, lansări de carte, proiecții de film, dezbateri.

Festivalul, care 'a fost salvat de organizațiile minorităților naționale și de participanți', după cum a declarat directorul Centrului Educațional Interetnic pentru Tineret (ibz) Sighișoara, Volker Reiter, s-a bucurat de o numeroasă participare din partea reprezentanților instituțiilor guvernamentale, Parlamentului. A fost prezentă ambasadoarea Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger, precum și istorici, oameni de cultură, jurnaliști, analiști.

Un moment inedit a fost oferit de cantautorul Adrian 'Puiu' Ivanițchi, cel care a încântat publicul cu piese consacrate ale Cenaclului 'Flacăra' și din creația proprie. 'Sfârșitul nu e aici' - a fost piesa regretatului Florian Pitiș, cu care și-a încheiat spectacolul Ivanițchi, ca un mesaj de continuitate pentru ProEtnica, acompaniat de sute de glasuri ale spectatorilor din Piața Cetății.

De asemenea, un alt moment în premieră pentru ProEtnica a fost oferit de trei tineri DJ, care au transformat Piața Cetății într-un 'mic Untold'. Johann Reiter, Valer Coșara și Cristian Rujoi s-au pregătit să își adapteze programul pentru publicul de toate vârstele, oferind piese care i-au ridicat în picioare și pe cei mai puțin tineri dintre spectatori. 'Am fost DJ, cu muzică electronică stil Untold. Și până la urmă cred că acesta este visul oricărui DJ, să ajungă pe marile scene și în România la Untold. Și asta am încercat noi să replicăm aici. Sper că am reușit, publicul ne-a susținut cu căldură, cu bucurie. Visul nostru va continua', a declarat, pentru AGERPRES, Johann Reiter, student la Cluj.

Uniunea Sârbilor din România - Organizația locală Sânnicolau Mare, prin Ansamblul 'Sveti Sava' din Sânnicolau Mare, județul Timiș, a oferit publicului de la Sighișoara două momente cu tradiții sârbești. Dansatorii ansamblului au adus în fața publicului ritmul și energia dansurilor populare, alături de muzica tradițională sârbească, instrumentală și vocală. 'Suntem locuitori ai acestor meleaguri de sute de ani. Deci noi suntem aici etnie, nu diaspora, trebuie să facem o mare diferență. (...) Noi am avut foarte multe și avem și tradiții și obiceiuri și este de datoria sârbilor din România să le păstreze', a punctat reprezentanta ansamblului, Adriana Luchin.

Ansamblul Soarele - Sonțe are o vechime de 24 de ani, după cum a precizat Marian Mihailov, redactor șef al editurii Macedoneanul, din cadrul Asociației Macedonenilor din România. 'Este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri, ne mândrim cu el. Inițial a fost format numai din copii. Acum este format și din adulți. A suferit multe modificări, dar a rămas în picioare și are peste 20 de participări la ProEtnica. Prima mea participare a fost în 2002, eram student. Sper ca acești copii să poată prinde acest ritm al comunității, să putem continua să transmitem cultura, tradițiile, obiceiurile, pentru că este ceva frumos, chiar dacă este diferit. Acest 'diferit' al tuturor minorităților face România frumoasă. Facem o 'horă multietnică'. Și acesta trebuie să fie scopul nostru - să transmitem mai departe binele, cultura, energia, pentru că numai prin lucrurile bune transmise putem să ne ajutăm, să ne facem cunoscuți. (...) Practic toți reprezentăm această Românie mare, această țară frumoasă și trebuie să fim cu toții recunoscători că a adoptat atât de multe minorități și grupuri etnice', a transmis Mihailov.

Artiștii Melisa Lazăr și Kevin Wagner, reprezentanți ai Forumului Democrat al Germanilor din România - Sighișoara, au subliniat că pentru ei este o mare onoare să danseze de fiecare dată în mijlocul Cetății, publicul lor fiind 'cel de acasă'. 'Când dansăm pentru cei de acasă este total alt sentiment, pentru că ei ne știu foarte des plecați, iar când dansăm acasă o facem cu mare bucurie, dar și când sunt turiștii de față ne bucurăm, pentru că pot învăța și despre o altă cultură, pot vedea ceva nou sau pot afla despre cultura săsească. Prin dans noi sporim cultura germană și încercăm să o promovăm cât mai bine posibil, dar și prin alte activități ale Forumului German. Încercăm să menținem anumite tradiții lăsate din strămoși și poate le adaptăm și vremurilor noastre', a afirmat Kevin Wagner.

Forumul Democrat al Germanilor din România - FDG Brașov a fost reprezentat în festival de Jugendblaskapelle Kronstadt / Music Lab Big Band, într-o apariție care a dat primei seri o sonoritate aparte, o seară în care Brașovul a venit la Sighișoara cu sunet de fanfară și big band, iar Cetatea a răspuns cu aplauze. Mulți dintre cei prezenți au dansat pe acorduri de vals.

Ansamblul Folcloric 'Cetatea Sighișoara' s-a prezentat pe scena ProEtnica cu artiști cu vârste între 5 și 17 ani și a deschis suita de dansuri cu tradiționalul 'Banul mărăcine', dansurile fiind urmate de un concert la taragot.

'Holubok', ansamblul de dansuri tradiționale din Peregu Mare, județul Arad, al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, a adus pe scena ProEtnica energia și culoarea tradițiilor, prin dans, costume și ritm, tinerii artiști reușind să transforme scena din Piața Cetății într-un spațiu al bucuriei și al identității asumate, în care patrimoniul unei comunități se păstrează tocmai pentru că este dus mai departe și împărtășit celorlalți. Costumele tinerilor dansatori sunt cu motive florale, specifice zonei, combinația de culori fiind roșu, alb și albastru, au precizat artiștii Daria Ducec și Adrian Cinghinău. Daria practică dansurile tradiționale de la 11 ani. 'Este al șaptelea an pentru mine la Sighișoara. Prima oară aveam 13 ani', a povestit ea. Adrian a adăugat că dragostea pentru tradiții a fost transmisă mai ales din familie, dar și din tabere. 'De mici am început să mergem în tabere și ne-am îndrăgostit de toată această cultură care a fost transmisă și din familie. Foarte multă lume ne-a încurajat să continuăm cu aceste dansuri', a spus el. Uniunea Culturală a Rutenilor din România a fost reprezentată și de Ansamblul 'Cervona Ruja' din Bistra, Maramureș, care a oferit publicului un program de dans și cântec vocal.

Dansuri tradiționale au fost oferite și de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Can Renkler. Un moment special a fost interpretat, în cadrul spectacolului Uniunii Democrate Turce din România - Grupul Meșteșugarilor, de artista lirică Daiana Melek Gavrilescu de la Teatrul Național de Operă și Balet 'Oleg Danovski' din Constanța. 'Am venit pentru prima oară la Festivalul ProEtnica și am fost chiar onorată să particip la acest festival pe care mi l-am dorit de foarte mult timp, de când a apărut. M-am simțit foarte bine. Calitatea festivalului este una extraordinară, la un nivel înalt. Eu am interpretat melodii din repertoriul turcesc din Dobrogea și preluat și de la mama mea. Îmi doresc să continui tradiția turcească și să păstrez vii cântecele din Dobrogea, pentru păstrarea folclorului autentic. Țin foarte mult la identitatea noastră, că se va pierde dacă nu facem ceva', a transmis artista.

Comunitatea armeană a adus pe scena ProEtnica ritmul și culoarea dansurilor sale prin Ansamblul NURR din Craiova, care s-a aflat pentru prima oară la festival. Pentru tinerii dansatori, scena din Cetate a devenit astfel locul unui început și al întâlnirii cu publicul unui festival în care fiecare comunitate își aduce tradițiile, energia și bucuria de a le împărtăși.

Centrul Național de Cultură a Romilor - Romano Kher a adus la ProEtnica ansamblul artistic 'Șatra Elijah', într-un moment dedicat dansului și muzicii inspirate din cultura romă. 'Șatra Elijah' a oferit publicului ritm, energie, culoare și expresivitate.

Și bulgarii au fost prezenți la ProEtnica 2026, aducând pe scena din Piața Cetății din Sighișoara culoarea tradițiilor lor. Ansamblul 'Horo' din Băleni, județul Dâmbovița, aparținând Uniunii Bulgare din Banat, a oferit publicului un moment în care dansul, muzica și costumele tradiționale au vorbit despre identitatea culturală bulgară și despre felul în care aceasta este păstrată și transmisă mai departe.

'Seara grecească' a fost unul dintre momentele centrale ale festivalului, reunind sute de turiști și spectatori care s-au prins în hore alături de ansamblurile comunității elene. Spectacolul a culminat cu concertul extraordinar susținut de artista Alexia Țalavutis. Spargerea farfuriilor, obiceiul tradițional grecesc asociat cu exprimarea bucuriei, a încheiat seara în aplauzele celor prezenți. Uniunea Elenă din România a participat în acest an cu 18 ansambluri, trei coruri și a lansat volumul ''Întoarcerea lui Odiseu''.

Între cei care au oferit spectacole în care costumele, muzica și dansurile populare au vorbit despre identitatea păstrată și transmisă din generație în generație s-au mai aflat: reprezentanții Uniunii Croaților din România - ansamblul KUD Karasevska Zora; Uniunea Polonezilor din România - Dom Polski Poiana Micului, Ansamblul muntenilor polonezi 'Ma3a Pojana'; Uniunea Ucrainenilor din România - filialele Tulcea și Galați; Comunitatea Rușilor Lipoveni din Iași - Ansamblul 'Raduga'; Filiala București a Comunității Armâne din România; UDMR Mureș, Asociația Culturală Kikerics, Ansamblul de dansuri populare Kikerics, Dansuri maghiare Sighișoara; 'Grai Străbun', Ansamblul 'Târnava' Vânători - 'Obicei de nuntă', cu participarea lui Vasilică Balogh; Dana Aron & Școala de Muzică Bonzo Music Art - Sighișoara.

ProEtnica 2026 a avut loc sub înaltul patronaj al președintelui României și sub patronajul ambasadoarei Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger.

Festivalul a fost organizat de Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara (ibz), în parteneriat cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României - principalul partener al proiectului -, cu CJ Mureș, prin Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș, Agenția Națională pentru Romi și Fundația Hanns Seidel. Organizațiile minorităților naționale participante dețin un rol esențial în conceperea și realizarea festivalului.

AGERPRES a fost partener media al acestui eveniment. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO