Blocul Național Sindical (BNS) consideră că România are nevoie de măsuri concrete pentru salarii mai bune, negocieri colective reale și investiții în competențele lucrătorilor, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

Confederația sindicală atrage atenția asupra proiectului european 'Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2026)', document care stabilește direcțiile pe care toate statele membre, inclusiv România, vor trebui să le urmeze în domeniul ocupării forței de muncă și al dialogului social.

În context, specialiștii BNS arată că țara noastră va trebui să accelereze reforme importante în legislația muncii, dialogul social, formarea profesională și politicile salariale pentru a se alinia noilor orientări europene.

Printre principalele schimbări propuse statelor membre de Consiliul Uniunii Europene se numără: extinderea negocierii colective; un mecanism predictibil pentru salariul minim; investiții în competențele lucrătorilor pe tot parcursul vieții; sprijin real pentru tinerii care nu lucrează și nu urmează o formă de educație; recunoașterea competențelor dobândite prin experiență profesională; locuri de muncă de calitate și politici active de ocupare.

Astfel, susține BNS, România trebuie să adopte măsuri care să conducă la creșterea numărului de salariați acoperiți de contracte colective de muncă și să consolideze capacitatea organizațiilor sindicale și patronale de a negocia eficient la toate nivelurile. Deși Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a corectat o parte dintre efectele fostei Legi nr. 62/2011, nivelul negocierii colective rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În același timp, orientările europene solicită ca salariul minim să fie stabilit pe baza unor criterii obiective, transparente și prin consultarea reală a partenerilor sociali, astfel încât acesta să contribuie la reducerea sărăciei în muncă și la creșterea calității locurilor de muncă.

De asemenea, România trebuie să își modernizeze sistemul de educație și formare profesională, să reducă abandonul școlar, să dezvolte programele de recalificare și perfecționare a adulților și să răspundă deficitului de competențe de pe piața muncii.

Conform BNS, aplicarea efectivă a Garanției pentru Tineret presupune ca fiecare tânăr cu vârsta între 15 și 29 de ani să primească, în cel mult patru luni, o ofertă de angajare, formare profesională sau continuarea studiilor. Pentru România aceasta înseamnă inclusiv reorganizarea și consolidarea activității Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pe de altă parte, România trebuie să creeze mecanisme funcționale pentru validarea competențelor dobândite în afara sistemului formal de educație, inclusiv de românii care au lucrat în străinătate, dar și să simplifice recunoașterea calificărilor lucrătorilor din state terțe.

BNS mai arată că noile orientări europene pun accent pe investiții în sectoare cu valoare adăugată ridicată, pe reducerea birocrației pentru întreprinderi, dezvoltarea economiei sociale și utilizarea schemelor de reducere temporară a timpului de lucru în perioadele de criză, însoțite de programe de formare profesională.

'Impactul juridic al proiectului este unul indirect, însă semnificativ. Deși orientările europene nu se aplică direct, ele vor fundamenta recomandările specifice de țară adresate României și vor influența accesul la fondurile europene destinate ocupării forței de muncă și incluziunii sociale. În consecință, România va trebui să revizuiască mai multe acte normative, în special Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cât și Legea dialogului social, printre altele', precizează BNS.

Printre modificările legislative care se conturează în opinia liderilor sindicali se numără consolidarea negocierii colective, revizuirea sistemului prestațiilor și politicilor active de ocupare, introducerea Conturilor Individuale de Învățare (Individual Learning Accounts) pentru salariați și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dezvoltarea unor mecanisme de recunoaștere a competențelor dobândite în afara sistemului formal de educație, precum și instituirea unor măsuri dedicate zonelor cu deficit major de ocupare și regiunilor afectate de tranziția economică.

BNS menționează, în final, că va continua să participe activ la procesul de consultare și va susține adoptarea tuturor măsurilor legislative care consolidează drepturile lucrătorilor, dialogul social și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și echitabile în România. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)