Experții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Consiliul Județean și mediul privat din județul Tulcea își asumă rolul de a transforma Rezervația Biosferei Delta Dunării în 'inima rezilienței acvatice europene', prin 'inovare albastră', colaborare și proiecte, în ciuda dificultăților întâmpinate de-a lungul timpului în colaborarea cu diferite autorități.

Economia albastră reprezintă utilizarea durabilă a resurselor marine și acvatice pentru creștere economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea mijloacelor de subzistență, protejând în același timp sănătatea ecosistemelor. Conceptul este susținut prin diferite programe de finanțare europeană.

Directorul științific al INCDDD, Iulian Nichersu, a declarat, pentru AGERPRES, la finele Forumului experților pentru economie albastră, eveniment găzduit de Tulcea în cursul săptămânii, că evenimentul a amintit participanților că guvernanța modernă înseamnă colaborare transnațională și schimb de bune practici.

'Europa ne provoacă prin inițiativa EU Mision Ocean să fim curajoși, să restaurăm apele și să protejăm biodiversitatea prin inovare. Răspunsul nostru este ferm - ne asumăm oficial obiectivul de a transforma Delta Dunării și municipiul Tulcea într-un hub regional de implementare a economiei albastre la Marea Neagră. Hubul funcționează deja printr-un parteneriat strategic. (...) Prin colaborarea strânsă dintre Consiliul Județean, INCDDD și complex Delta, dar și alte autorități publice, cum ar fi Administrația Deltei, demonstrăm că Tulcea are formula completă, viziune politică, rigoare științifică și motor economic. Protejarea Deltei nu înseamnă izolarea de lume sau să blocăm dezvoltarea, ci înseamnă s-o reinventăm prin inovare albastră. CJ, INCDDD și mediul privat își asumă rolul de a transforma Delta și Tulcea în inima rezilienței acvatice europene', a afirmat directorul științific al institutului, Iulian Nichersu.

Chiar și în condițiile în care Planul de management al Deltei Dunării, document strategic de management al rezervației, nu a fost adoptat încă, el și-a exprimat încrederea că atât acesta, cât și celelalte strategii care vizează zona pot deveni un motor de transformare al zonei.

'Scopul acestui forum a fost prefigurarea viitorului. Am analizat stadiul posibilităților de implementare a economiei albastre, dar și modul în care elementele de planificare, precum Planul de management al rezervației, dar și Strategia de transport în Deltă, pot deveni un motor de transformare pentru întreaga regiune. Cuvântul de ordine este viitorul, iar acest viitor este legat indisolubil de economia albastră, sustenabilă și inovatoare', a conchis directorul științific al INCDDD.

De altfel, de-a lungul timpului, mai multe proiecte de cercetare cu privire la Deltă au întâmpinat dificultăți ori s-au oprit, așa cum este cazul unui proiect care ar fi putut transforma portul Tulcea într-un 'hub verde', acest proiect fiind făcut public în anul 2021, în timpul unui simpozion organizat de institutul tulcean, dar fiind inițiat anterior.

'Portul Tulcea ține de portul din Galați și am avut o provocare de la o doamnă de acolo care a spus că nu e interesată (de proiect, n.red.). Tulcea, ca județ, ca și oportunitate de resurse, cercetare și implementare, este de departe cred cel mai important județ al țării, lăsând la o parte faptul că Delta Dunării este cel mai important obiectiv patrimoniu UNESCO din Europa și mondial, clar', a menționat profesor Delia Dimitriu, membră a board-ului asociației Decarbonizarea Deltei Dunării și expert al Comisiei Europene.

Un parcurs dificil l-a avut de-a lungul timpului și Danubius, declarat în anul 2013 proiect fanion al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării și care ar trebui să ofere, inclusiv pentru România, 18 tipuri de servicii personalizate în funcție de beneficiari.

'Primul mare hop a fost trecut, în sensul în care s-a început construcția pentru partea de laboratoare și hub. Primul pas mare s-a realizat în anul 2024 când s-a contractat această construcție și deja sunt săpăturile făcute pentru fundație. (...) Pentru partea românească, doar 20% de servicii sunt funcționale, restul urmând să fie funcționalizate, pentru că depind de existența laboratoarelor care sunt în construcție', a precizat reprezentanta Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) din București, Simona Lițescu.

Ea a mai spus că, în cadrul proiectului Danubius, toate celelalte supersite-uri din Europa oferă deja toate serviciile, iar supersite-ul din România colaborează cu acestea și a menționat că inclusiv locuitorii Deltei Dunării vor putea beneficia de datele colectate de cercetători.

'Avem tehnologii care se bazează pe valorificarea biomasei, de exemplu. În mod sigur, în gospodăria unui locuitor din Deltă există reziduuri vegetale. El poate să beneficieze de ele și în loc să facă și poluare de mediu, dacă avem o soluție viabilă, poate avea parte de reconversia biomasei, a deșeurilor pe care le are în curtea din spate a gospodăriei și să obțină un extract pentru, să spunem, găina pe care o are tot în gospodărie, fiindcă se simte ea mai bine, să zicem, sau să-l luăm noi, că să ne simțim bine. Depinde de ce găsim acolo, în curtea gospodarului', a declarat reprezentanta INCDSB, Simona Lițescu.

În timpul prezentării făcute în cadrul forumului, ea și-a exprimat încrederea că supersite-ul Delta Dunării din cadrul proiectului Danubius va fi funcțional în anul 2028.

Tulcea a găzduit, în perioada 16-18 iunie, forumul 'Provocări și oportunități în Delta Dunării: dezvoltarea economiei albastre', organizat de CJ, INCDDD și complexul hotelier Delta, care a avut ca obiectiv intensificarea acțiunilor interconectate în contextul presiunilor generate de schimbările climatice, poluare și necesitatea dezvoltării regionale, la eveniment fiind prezenți fizic și online cercetători și profesori universitari din România și străinătate, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene.

Planul de management al Deltei este un document strategic pentru protejarea naturii și dezvoltarea durabilă a comunităților din perimetrul rezervației. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)