Drumul județean Tulcea-Chilia Veche, una dintre arterele importante pentru comunitățile din nordul Deltei Dunării, impracticabil din cauza gradului avansat de deteriorare, și principala problemă a locuitorilor din zonă, este prioritatea Forumului experților în economie albastră, datorită importanței zonei din punct de vedere al biodiversității, dar și strategic.

Situația drumului a fost prezentată în a doua zi a evenimentului organizat de Consiliul Județean (CJ), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) și complexul hotelier Delta, atât de primarul comunei Chilia Veche, Timur Ciauș, cât și de reprezentanții CJ.

'Ce se întâmplă dacă războiul escaladează? Noi suntem apărătorii UE, NATO și ai României, pentru că, practic, suntem primii. Din păcate, atât autoritățile noastre naționale, cât și cele din Europa vorbesc despre război, de ajutorarea Ucrainei, dar pe noi cine ne ajută? Toate strategiile militare și tot ce vorbim noi despre strategii de transport sunt egale cu zero dacă începe războiul. Se mai ține cont de ceva? Ce facem cu 1.700 de oameni cât are comuna Chilia Veche, 500-600 de oameni, cât are Pardina, ce facem cu cei din Periprava? Nimic. Suntem carne de tun. Și noi, locuitorii de pe brațul Chilia al Dunării suntem cetățeni români, ai UE. Drumul Tulcea-Chilia nu poate fi făcut? Chiar nu se poate face nimic nici la nivelul UE. În aceeași situație se află și colegul meu de la CA Rosetti care are drumul de la Periprava la Sulina. Vorbim de colmatarea unor canale necesare pentru evacuare', a declarat, miercuri, în timpul uneia dintre dezbaterile organizate în cadrul Forumului experților în economie albastră, Timur Ciauș.

El a mai spus că situația drumului Tulcea-Chilia Veche a fost prezentată inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, însă demersul nu a avut efectul scontat.

La rândul ei, reprezentanta CJ, Persida Costea, a amintit că drumul Tulcea-Chilia Veche, care are 78 de kilometri și patru poduri, urmărește frontiera româno-ucraineană și, pentru comunitățile din nordul Deltei, este singura cale de acces către rețeaua europeană de transport și a fost pietruit ultima oară înainte de 1989.

'Până acum au fost realizate doar lucrări de întreținere cu piatră din bugetul propriu al CJ. Partea carosabilă nu este sigură, iar transportul agricol duce la distrugerea accentuată a căii de acces. Proiectul de reabilitare există pe hârtie din anul 2017. Atunci a fost estimat la 42 de milioane de euro, iar alocarea prin instrumentul financiar Investiții Teritorial Integrate (ITI) - Delta Dunării a fost pierdută, din cauză că un concesionar a contestat cărțile funciare și nu a putut fi depusă cererea de finanțare, deși aveam totul pregătit. Au fost peste 120 de procese. De nouă ani, CJ încearcă să rezolve aceste litigii. O mare parte au fost rezolvate, dar au mai rămas trei, însă tot nu putem merge mai departe, până când nu se finalizează toate', a afirmat reprezentanta CJ, Persida Costea.

Ea a mai spus că, dacă în anul 2017, bugetul estimativ al proiectului de modernizare a drumului Tulcea-Chilia Veche era de 42 de milioane de euro, în momentul de față acesta a ajuns la circa 90 de milioane de euro.

Întrebat punctual dacă a simțit blocaj de la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește reabilitarea drumului, primarul comunei Chilia Veche, Timur Ciauș a negat acest lucru, iar președintele Asociației de dezvoltare intercomunitară ITI-Delta Dunării, Ilie Petre, a menționat că litigiile dintre CJ și concesionar au fost singurul impediment în finanțarea proiectului.

'Pentru Chilia nu am avut un blocaj de la Bruxelles. (...) Trebuie să rezolvăm problemele la noi în curte și noi să înțelegem cel mai bine care ne sunt prioritățile și măcar să-i lăsăm pe oameni să-și facă treaba, să nu le punem piedici. Pentru că, din punct de vedere legislativ, lucrurile trebuie tratate diferit. Vorbim de un drum care este în rezervație de foarte mult timp, de 200-300 de ani, habar nu am, sau poate de 50 de ani, dar este o zonă antropizată, o zonă care ne asigură nu doar conectivitatea cu ce înseamnă populația, ci și o zonă extrem de importantă atât economic, cât și strategic și din punctul de vedere al biodiversității. Dacă cuplăm toate aceste lucruri, e clar că indicatorii investiționali sunt irelevanți', a menționat președintele asociației ITI-Delta Dunării, Ilie Petre.

El a explicat discursul primarului comunei Chilia Veche prin faptul că autoritățile române nu înțeleg situația comunităților din Deltă.

'Inclusiv în exercițiul financiar precedent, multe din investițiile care s-au rezolvat în teritoriul ITI-Delta Dunării s-au rezolvat bypasând (ocolind - n.r.) reprezentanții României, pentru că au fost aprobate direct de Bruxelles, după care a venit implementarea de la noi, ceea ce sincer pe mine mă doare, mai ales pentru că era foarte simplu să se înțeleagă ce e aici, pentru că suntem aici', a mai spus Ilie Petre.

La finalul discuțiilor pe tema drumului Tulcea-Chilia Veche, experta Comisiei Europene, Delia Dimitriu, a subliniat că rolul forumului este de a identifica probleme și soluții în domeniul economiei albastre.

'Prima concluzie a acestui forum pe transport și economia albastră este necesitatea unor studii de caz pe Chilia, în toate domeniile, și cercetare, și social. Noi suntem doar la început de drum, iar rolul nostru, al acestui forum, este să implementeze, să creeze locuri de muncă, să meargă spre piață. Noi vrem să identificăm nevoi, proiecte și ne mișcăm mai departe', a menționat Delia Dimitriu.

Forumul 'Provocări și oportunități în Delta Dunării: dezvoltarea economiei albastre' aduce în prim-plan resursele zonei ca surse de dezvoltare economică, dar și Strategia de transport a județului și decarbonizarea acestui sector de activitate și are ca obiectiv intensificarea acțiunilor interconectate în contextul presiunilor generate de schimbările climatice, poluare și necesitatea dezvoltării regionale.

Evenimentul, la care participă cercetători și profesori universitari din România și străinătate, precum și reprezentanți ai CE, se încheie joi. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)