Bucureștiul nu are o identitate comună și mai este de lucru pentru a crea o comunitate la nivelul orașului, potrivit studiului ''Made of Bucharest. Cum văd bucureștenii Bucureștiul?'', realizat de Unlock Research, la comanda Fundației Comunitare București.

''Mai este mult de lucru până să creăm o comunitate la nivel de București, pentru că orașul nu are în momentul acesta o identitate și o viziune comună și este foarte important ca la nivel de relație între autorități, jucători locali și oameni să existe mult mai multă comunicare și mult mai multă atenție la ce nevoi au oamenii și să creeze proiecte în relație cu oamenii, în așa fel încât ei să-și facă timp să se implice în viața comunității'', a declarat Adina Vlad, managing partner la Unlock Research, marți, într-o conferințe de presă.

Studiul mai arată, potrivit ei, că oamenii nu se implică în activități, pentru că nu au încredere unii în ceilalți și nu comunică și nu se ascultă.

''Dacă, de exemplu, s-ar crea proiecte în care bucureștenii să înceapă să aibă mai multă încredere unii în alții, prin încrederea între bucureșteni o să crească și încrederea în București (...) Dacă crește acest indice de coeziune socială, orașul se poate dezvolta mult mai mult'', a subliniat Adina Vlad.

Studiul a fost realizat în august 2025, pe un eșantion de 400 de oameni, la nivel de București și este reprezentativ la nivelul Capitalei.

La rândul său, primarul Sectorului 1, George Tuță, a afirmat că acest studiu arată că administrațiile trebuie ''să țină pasul'' cu nevoile cetățenilor.

''Avem multe lucruri de făcut, dar cel mai important arată că oamenii sunt deschiși la a participa, la a fi parte a unei comunități și se identifică foarte mult cu cartierele în care locuiesc. Noi avem și un demers pornit de anul trecut: împreună cu studenții de la mai multe facultăți am făcut o proiecție a unui portal de cartier în care să aducem niște funcționalități în care oamenii să identifice mult mai ușor cum pot sesiza o problemă, cum pot vedea ce investiții sunt în cartier'', a spus primarul Tuță.

Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 1 transmis marți, studiul a prezentat o imagine asupra modului în care locuitorii Capitalei se raportează la oraș, la spațiul urban și la comunitatea din care fac parte.

Deși apreciază oportunitățile pe care le oferă Bucureștiul, de la locuri de muncă și acces la servicii, până la viața culturală a orașului, mulți bucureșteni spun că se simt legați de Capitală, dar mai puțin conectați la comunitatea din care fac parte.

Mulți se consideră bucureșteni mai ales pentru că s-au născut aici, adaugă sursa citată, nu neapărat pentru că se implică activ în viața orașului. Doar jumătate dintre respondenți spun că sunt mândri de București, iar unul din trei se gândește să se mute din cauza aglomerației, poluării și a calității slabe a mediului urban.

Un rezultat important arată că sentimentul de comunitate este cel mai puternic la nivelul cartierului. Oamenii se simt mai apropiați de vecini și de spațiile din jurul blocului decât de oraș ca întreg.

Bucureștenii consideră că, pentru a se simți mai legați de București, ar fi nevoie de investiții în spațiile publice din cartiere: parcuri, locuri de joacă, piețe de cartier. Totodată, oamenii își doresc să poată semnala probleme și să contribuie cu idei, cu condiția ca opiniile lor să conducă la schimbări concrete.

Principala concluzie a studiului este că bucureștenii sunt atașați de orașul lor, dar își doresc mai multe oportunități de a contribui la viața comunității și cartiere mai prietenoase, mai curate și mai bine adaptate nevoilor celor care locuiesc aici. AGERPRES/(A, AS - redactor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)