Numărul unităților comerciale în care se practică jocuri de noroc este în scădere naturală în ultimii ani, iar trendul se va menține în următoarea perioadă, pe fondul transferului acestora în online, potrivit datelor făcute publice marți, în timpul unei dezbateri organizate de Primăria municipiului Tulcea pe tema Regulamentului de autorizare și desfășurare în oraș a jocurilor de noroc, altele decât cele de tip loto.

Administratorul unor săli din județele Constanța și Tulcea, Mihai Iancu, a declarat că suprataxarea propusă de autoritatea locală nu este o soluție pentru a activitatea pe care o desfășoară.

'În Tulcea, am avut cinci locații, dar pentru una dintre ele nu putem să ne autorizăm și deja am început să plasăm oamenii în șomaj tehnic. Regulamentul propus de Primărie este unul corect. Decidenții au înțeles că interzicerea nu este o soluție, cum nici relocarea nu este. Taxele propuse sunt mai mari decât media locală. Cred că undeva la 500 de lei pe metru pătrat ar fi o taxă suportabilă care și aceea, se va demonstra, va duce la o restrângere a activității. Oricum, această activitate tradițională este într-o restrângere naturală. În ultimii ani, s-a restrâns, iar cu această taxă se va restrânge și mai mult', a declarat, pentru AGERPRES, administratorul Mihai Iancu.

În același timp, reprezentantul Patronatului Organizatorilor, Producătorilor și Exploatatorilor de Jocuri de Noroc, Doru Gheorghiu, a amintit că statul român până acum nu a înființat niciun centru pentru persoanele dependente de jocuri și a sugerat autorității locale să oblige societățile care desfășoară jocuri de noroc să finanțeze un centru pentru persoanele dependente.

'Statul român nu folosește nici măcar 5 euro din fiecare aparat, deși sunt taxe de viciu colectate per aparat. (...) Obligați-i pe administratori să finanțeze toți un singur cabinet (de psihologie, n.red.) care să se transforme într-o unitate de tratare a adicției, care poate deveni chiar și pentru autoritatea locală un instrument foarte bun de a măsura efectele măsurilor luate', a afirmat, în timpul dezbaterii, Doru Gheorghiu.

Foto: Luisiana BIGEA / AGERPRES

El a menționat că taxa propusă de autoritatea locală, respectiv de 1.500 de lei pe metru pătrat, este la nivelul celei din Craiova, iar puterea agenților economici tulceni nu este la același nivel, având în vedere numărul și posibilitățile clienților.

De asemenea, în timpul dezbaterii, persoane neavând legătură cu această activitate au susținut transferul la periferia orașului a sălilor cu jocuri de noroc și interzicerea acestora.

Regulamentul publicat pe site-ul Primăriei municipiului Tulcea prevede că în oraș nu vor putea funcționa mai mult de 30 de unități în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, cu excepția celor de tip loto, plafonul stabilit având ca obiectiv protejarea interesului general al comunității.

Propunerea autorității locale prevede totodată o taxă anuală de 1.500 de lei pe metru pătrat, iar sala în care sunt instalate automatele nu trebuie să aibă o suprafață mai mică de 100 de metri pătrați. Cele în care sunt activități de pariuri trebuie să aibă un spațiu minim de 20 de metri pătrați, iar sălile care găzduiesc alte tipuri de jocuri de noroc trebuie să aibă cel puțin 150 de metri pătrați.

Proiectul de hotărâre privind Regulamentul pentru autorizarea și desfășurarea jocurilor de noroc prevede obligativitatea ca fiecare sală de jocuri de noroc să aibă contract cu un psiholog și urmează să fie supus dezbaterii consilierilor locali cel mai probabil luna viitoare. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)