Directorul adjunct la Institutul de Cercetare a Calității Vieții Iulian Stănescu atrage atenția că tinerii și copiii sunt în prezent mai fragili emoțional decât generațiile anterioare, în contextul în care petrec tot mai mult timp online și au mai puține interacțiuni cu cei de vârsta lor.

El a precizat vineri, în cadrul dezbaterii ''Libertatea de exprimare și siguranța online'', că minorii sunt din ce în ce mai ''însingurați'' și petrec din ce în ce mai mult timp în fața smartphone-ului. Fenomenul este prezent în toate țările, indiferent de specificul cultural sau de forma de organizare economică și socială, a explicat sociologul.

''În ultimii zece ani, asistăm la o creștere, care variază în funcție de statele sau societățile în care se fac măsurători prin anchete sociologice, între 50 - 100% a timpului petrecut în fața ecranelor și nu vă gândiți că e timp petrecut în fața ecranelor așa cum copiii anilor '90 petreceau în fața televiziunii prin cablu, ci vorbim de timp petrecut în cea mai mare parte pe smartphone. A doua chestiune: o creștere de 50 -1 00% a copiilor și tinerilor care spun că nu au avut niciun fel de interacțiune, niciun fel de formă de socializare față în față cu alt copil sau cu alt tânăr în ultima săptămână, în afara școlii'', a menționat el, în cadrul dezbaterii desfășurate la Biblioteca Metropolitană.

Iulian Stănescu a adăugat că există factori sociali care stimulează aceste fenomene. Astfel, aproape jumătate dintre copii sunt singuri la părinți, neavând frați sau surori. De asemenea, nu locuiesc în zone rurale sau urbane în care să poată petrece timp în afara locuinței cu alți copii. Astfel, mulți ajung să stea singuri în case sau în curți. Efectele sunt creșterea adicțiilor, a stărilor de anxietate, iar în unele cazuri apar chiar tulburări psihice.

''Dacă e să tragem linie, copiii și tinerii de acum sunt mult mai fragili din punct de vedere emoțional decât oricare dintre generațiile trecute. A doua consecință fundamentală ține de un anume gen de disciplină în atingerea unor obiective sau sarcini de lucru. (...) Dacă veți vorbi cu specialiști în resurse umane, cu formatori, cu profesori din mediul universitar, cu angajatori, o să vedeți că revine acest mesaj recurent, care nu poate să fie întâmplător, referitor la modul în care tinerii se raportează la sarcini de lucru, la disciplina de muncă'', a transmis sociologul.

Consilierul la Avocatul Copilului Ligia Crăciunescu a atras atenția, la rândul său, că utilizarea ''excesivă'' și ''necontrolată'' a platformelor digitale de către minori poate avea efecte negative asupra dezvoltării și chiar asupra siguranței lor.

''Promovarea conținutului nepotrivit, a limbajului violent sau vulgar, a informațiilor false pe care copiii nu le disting întotdeauna îi pot afecta pe minori din punct de vedere psihologic și îi pot influența negativ. Petrecerea excesivă a timpului pe rețele poate afecta sănătatea mintală a acestora, putând determina anxietate, scăderea stimei de sine, dependență digitală. În cazuistica noastră am întâlnit chiar diagnosticul de autism virtual'', a indicat ea.

Potrivit acesteia, accesul necontrolat la mediul online îi face pe copii să devină victime ale cyber bullying-ului, ale fraudelor sau racolărilor în scopuri sexuale. De asemenea, ''foarte îngrijorătoare'' sunt provocările lansate pe rețele de socializare, a evidențiat Crăciunescu.

''De multe ori s-a constatat că minorele dispărute de fapt au plecat voluntar de acasă la iubiții lor cunoscuți în mediul online. Unele dintre ele, din fericire, sunt depistate de organele de poliție și se iau măsurile necesare. Altele dintre ele sunt depistate după ce deja au întreținut raporturi sexuale cu persoanele în cauză. Să știți că, de multe ori, dacă fata are 15 - 16 ani, iubitul avea 35'', a explicat consiliera.

Consilierul în Ministerul Educației Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu a menționat că elevii primesc informații despre utilizarea mediului online în cadrul orelor de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor - TIC, dar și în cadrul disciplinelor opționale. La acestea se adaugă activități extrașcolare și campanii tematice organizate la nivel național.

Ea a subliniat, totodată, că platformele sunt proiectate să maximizeze timpul petrecut online și interacțiunea emoțională.

''Minorii, din păcate, nu au această maturitate cognitivă necesară pentru a evalua toate riscurile digitale. De aceea sunt părinții, de aceea sunt profesorii și factorii implicați în educarea copilului, să îi susțină. Responsabilitatea trebuie împărțită între platforme care trebuie să asigure siguranță prin design. Școala ar trebui să facă și face educație digitală. Familia să supravegheze și să fie în permanent dialog cu copiii. De asemenea, statul să asigure un cadru legislativ și controlul. Nu putem cere unui copil de gimnaziu sau de liceu să lupte singur cu acești algoritmi, construiți de echipe întregi de psihologi comportamentali sau de specialiști'', a afirmat consilierul în Ministerul Educației.

Crăciunescu a mai precizat că este important ca minorii să fie conștienți de riscul dezinformării și să folosească surse verificate.

''Elevii nu au nevoie doar de competențe digitale și tehnice. Au nevoie și de competențe de discernământ digital. Algoritmii influențează ce văd copiii, cât timp stau în online, ce modele sociale adoptă. Ar trebui ca noi, adulții, să limităm minorii să intre pe anumite platforme sau să îi dirijăm spre anumite platforme care sunt utile. (...) Dacă copiii sunt informați că un algoritm poate să îi influențeze și venim cu explicații, cum anume îi poate influența, eu sunt convinsă că ei vor înțelege și se vor activa, vor începe să gândească critic'', a punctat ea. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)