Natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii ani, iar perspectivele indică un trend permanent descendent, astfel că peste 70 de ani populația României ar putea ajunge la 11 milioane, cât era în anul 1900, a declarat joi, pentru AGERPRES, profesorul Grigore Iuga, coordonatorul ediției a patra a Conferinței Naționale 'Sănătatea Familiei și Natalitatea', care se desfășoară în perioada 14-16 mai la Timișoara.

'Natalitatea din România are un trend de scădere abruptă în următorii șapte-zece ani. Vom ajunge, conform prognozelor făcute de către cei mai importanți specialiștii în demografie din România, ca în anul 2100 să avem o populație de 11 milioane de locuitori, adică atât cât era populația României din anul 1900. Am avut un vârf în anul 1989, cu 23,2 milioane de locuitori. Cauzele care au contribuit la această scădere sunt multiple, pentru că avem un proces care a început de descreșterea populației, prin scăderea natalității, care continuă și va continua, dacă nu reușim să structurăm și să avem o strategie națională pentru stoparea declinului demografic. Lucrăm la această strategie națională pentru stoparea declinului demografic în România, avem un grup de lucru extrem de valoros, sunt membri ale Academiei Române, personalități importante care cunosc realitățile României și care se implică în acest proiect', a detaliat Grigore Iuga.

La evenimentul organizat de Academia de Științe Medicale din România în colaborare cu Universitatea de Vest Timișoara, sub egida Academiei Române, participă aproape 600 de specialiști domeniul medical, al prevenției și economic, precum și psihologi și sociologi.

Un motor important pentru sănătatea familiei și creșterea natalității este, potrivit profesorului Grigore Iuga, dezvoltarea economică, pentru că bunăstarea coagulează populații, dă încrederea în siguranța locurilor de muncă și poate opri migrația peste granițe. În plus, dacă sunt tineri plecați la studii sau români care și-au creat în străinătate o stabilitate profesională și materială, ei pot reveni cu experiența lor în țară.

'Fenomenul de emigrație din România (...) s-a datorat acestor decalaje economice între Europa de Vest și țara noastră, iar românii au migrat spre zonele dezvoltate unde au avut locuri de muncă asigurate, venituri foarte bune și atunci, sigur că România a început să fie depopulată. Urmările depopulării țării pot fi grave, iar noi trebuie să ne pregătim pentru ceea ce înseamnă vremuri și mai grele decât acum, să ne asigurăm resursa umană pentru următorii 30-50 de ani, pentru că resursa umană stă la baza continuității noastre. Este vorba de un proces care implică factori indirecți, care să determine populația, cuplurile tinere să aibă mai mulți copii, o parte din cei care sunt plecați în străinătate să se întoarcă. Trebuie să ne asigurăm viitorul României prin resursă umană și numeric, dar și din punct de vedere al pregătirii calitative, legat de educație, pentru a ne apăra, pentru a ne dezvolta și pentru a putea continua în acest areal, pentru păstrarea identității noastre', a explicat Grigore Iuga.

Prorectorul Universității de Medicină și Farmacie 'Victor Babeș' din Timișoara, pneumologul Cristian Oancea, a remarcat faptul că tinerele cupluri nu sunt încurajate să aducă copii pe lume, atâta timp cât guvernanții vin cu măsuri descurajante.

'Starea de sănătate și politicile de sănătate publică sunt într-o strânsă corelație cu binele familial, sunt corelații directe cu creșterea sau cu scăderea natalității. Pe lângă faptul că indicii economici pot să reflecte natalitatea dintr-o țară, indicii medicali, numărul de boli, de boli cronice care pot să afecteze viața de cuplu trebuie să le monitorizăm foarte atent, până la metodele de a contracara unele patologii. Sunt multe boli, pe toate palierele de specialitate - pneumologie, cardiologie, boli metabolice, endocrine, fertilizări - care pot să afecteze viața de cuplu și, din nefericire, am avut cazuri în care părinții erau purtători de anumite gene care dădeau anumite patologii, iar anumite cupluri s-au și despărțit în urma acestor patologii. Trebuie să fim foarte atenți la cum abordăm viața familială, viața de cuplu (...), avem un departament de genetică foarte puternic în Timișoara, la facultate, unde putem să facem aceste screening-uri de prevenție, să vedem care este riscul de a transmite anumite patologii la generațiile ulterioare', a arătat prorectorul Cristian Oancea.

Profesor Doina Pârcălabu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Tineretului, subliniază că scăderea natalității este un subiect îngrijorător la nivelul întregii Uniuni Europene, dar are un accent mult mai pregnant în România, principalele cauze ale scăderii demografice de la noi fiind natalitatea foarte scăzută și emigrarea, care conduc la îmbătrânire și creșterea ponderii populației de vârstă inactivă.

'Vorbim despre sistemele de securitate socială, a cărui componentă de bază o reprezintă sistemul de pensii, pentru că atunci când discutăm de sistemul de pensii de tip redistributiv, predominant în România, avem în vedere schimbul de generații. Ori, dacă venim din urmă cu generații subdimensionate față de generațiile care intră în categoria beneficiarilor, atunci discutăm de dezechilibre financiare majore. Pe de altă parte, trebuie să identificăm măsuri active care să asigure schimbul între generații, având în vedere nu numai evoluția numerică din punct de vedere demografic, ci și structura pe categorie de vârste, speranța de viață care este și ea în evoluție', a punctat Doina Pârcălabu. AGERPRES /(A - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)