Crucea Roșie Română a fost prezentă acolo unde oamenii au avut nevoie de sprijin, generații întregi de voluntari, medici, asistenți și oameni de bine, care au purtat această emblemă cu mare responsabilitate, curaj și compasiune, a afirmat joi președintele instituției, Camelia Șucu, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

'De un secol și jumătate, Crucea Roșie Română a fost prezentă acolo unde oamenii au avut nevoie de sprijin, pe fronturi, în spitale, în comunități afectate de dezastre, în centre pentru refugiați, în mijlocul suferinței și a speranței. Generații întregi de voluntari, medici, asistenți și oameni de bine au purtat emblema Crucii Roșii cu mare responsabilitate, curaj și compasiune. Această emblemă, pe care uneori riscăm să o considerăm un simplu simbol, reprezintă în realitate una dintre cele mai importante garanții ale umanității. Ea înseamnă protecție, neutralitate, speranță. Înseamnă că, indiferent de conflicte, granițe sau de ideologii, există un spațiu în care viața umană trebuie apărată. Tocmai de aceea, emblema Crucii Roșii este protejată prin convențiile de la Geneva și prin legislația națională a statelor semnatare, inclusiv și România, iar păstrarea sensului și a utilizării sale corecte rămâne o responsabilitate esențială asumată de toate statele semnatare ale Convenției de la Geneva', a subliniat președinta Crucii Roșii Române.

Ea a subliniat că protejarea acestei embleme este fundamentală, pentru ca semnificația sa universală de protecție să nu fie niciodată pusă sub semnul confuziei, mai ales în situații de conflict armat, într-un context internațional marcat de crize umanitare și tensiuni fără precedent în ultimele decenii. Totodată, Șucu a reamintit importanța dreptului internațional umanitar, care nu reprezintă doar un ansamblu de convenții, tratate și norme juridice, ci expresia unei convingeri fundamentale a civilizației moderne - aceea că și războiul trebuie să aibă limite, că indiferent de ce circumstanțe, omul trebuia protejat, că demnitatea umană nu poate fi suspendată nici măcar în vreme de conflict.

'Astăzi, când imaginile războaielor ajung instantaneu în casele noastre, riscăm uneori să devenim spectatori ai suferinței. Tocmai de aceea, tema acestei conferințe, dincolo de imaginea umanității, este atât de puternică, pentru că ne obligă să privim dincolo de știi, dincolo de statistici și dincolo de imagini. Dincolo de fiecare fotografie există o viață, o familie, un copil, o pierdere, o speranță. (...) Cred cu tărie că dialogul dintre instituții, mediul academic, organizațiile umanitare și societatea civilă este esențial pentru consolidarea respectului față de drepte internațional-umanitar și pentru transformarea principiilor sale în acțiuni concrete. Aș dori să ne amintim că umanitatea nu este o idee abstractă. Ea se construiește în fiecare gest de solidaritate, în fiecare viață salvată, în fiecare alegere de a proteja și nu a distruge. Iar responsabilitatea noastră, a tuturor, este să nu permitem niciodată ca suferința umană să devină invizibilă', a transmis Camelia Șucu.

Crucea Roșie Română, în parteneriat cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), Universitatea Națională de Apărare 'Carol I', Academia de Poliție 'Alexandru Ioan Cuza' și Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar (CNDIU), a organizat joi, la Palatul Parlamentului, Conferința Internațională Dreptul internațional umanitar (DIU) - Dincolo de imaginea umanității, ediția a II-a.

Conferința a supus dezbaterii specialiștilor din domeniu provocările actuale generate de conflictele armate, angajamentele României în domeniul respectării dreptului internațional umanitar, protecția umanitară și rolul Crucii Roșii Române în protejarea, promovarea și monitorizarea utilizării corecte a emblemei de Cruce Roșie.

Reprezentanți ai autorităților publice, ai organizațiilor umanitare și ai mediului academic și specialiști în domeniului promovării dreptului internațional umanitar au dezbătut teme și provocări actuale ale aplicării dreptului internațional umanitar, în vederea consolidării dialogului și cooperării în acest domeniu. Speakeri din cadrul instituțiilor partenere au abordat, printre altele, aplicarea în practică a regulilor DIU în conflictele armate, accesul umanitar și protecția civililor în temeiul dreptului internațional umanitar, consolidarea rolului auxiliar al Crucii Roșii Române în contextul actual prin cooperare cu autoritățile publice.

Printre cei care au avut intervenții în cadrul evenimentului s-au aflat Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare din Senat României, E.S. Massimo Baggi, ambasadorul Elveției în România, E.S. Anna Hallerman, ambasadorul Suediei în România, deputatul Mircia Chelaru, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Severine Chappaz, șefa Delegației Regionale a Comitetului Internațional de Cruce Roșie (ICRC Head of Regional Delegation), dr. Elmir Camic, Șeful Biroului Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie din România (IFRC Head of Country Office Romania), general-maior dr. Eugen Mavriș, Comandant (Rector) Universitatea Națională de Apărare 'Carol I', Chestor de poliție, conf. univ. dr. Cătălin Andruș, Comandant (Rector) Academia de Poliție 'Alexandru Ioan Cuza', Comisar-șef de poliție Cristina-Camelia Rotaru, Reprezentant MAI, Membru Permanent CNDIU, Niculae Cârcu, președintele Comitetului Național Român pentru Refugiați, alți invitați.

În cadrul evenimentului, Crucea Roșie Română a lansat ediția din 2026 a volumului 'O amintire de la Solferino', realizată în colaborare cu editura C. H. Beck. Publicată pentru prima dată în 1862, 'O amintire de la Solferino' a declanșat o mișcare umanitară mondială, ducând la înființarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii (ICRC) un an mai târziu.

În cartea sa, Henry Dunant a lansat două idei fundamentale care au schimbat istoria umanitară: înființarea de societăți naționale de ajutor - crearea în fiecare țară a unor societăți de voluntari pregătiți să îngrijească răniții pe timp de război, indiferent de tabăra din care fac parte, precum și semnarea unui acord internațional - promovarea unui tratat internațional (care a dus la prima Convenție de la Geneva) pentru a proteja soldații răniți și personalul medical pe câmpul de luptă.

Tot în cadrul conferinței a fost lansată expoziția de fotografie Then it's already too late (Atunci este deja prea târziu), o mărturie a suferinței civililor, prinși în mijlocul confruntării dintre taberele beligerante. Fotografiile, realizate în zone precum Gaza, Israel, Ucraina și Rusia, surprind realitatea de pe ambele părți ale conflictului. Expoziția, realizată cu sprijinul Comitetului Internațional al Crucii Roșii, al Crucii Roșii Ucrainene, al Crucii Roșii Ruse și al Magen David Adom, transmite un mesaj clar: suferința nu are granițe.

***

Societățile Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, împreună cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), depun eforturi susținute pentru protejarea vieții și demnității civililor afectați de conflicte armate. Prin dialog umanitar și acțiune neutră, imparțială și independentă, Crucea Roșie Română promovează respectarea normelor dreptului internațional umanitar și cere tuturor părților implicate în conflicte să le respecte. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)