Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) revine asupra proiectului de realizare a modelului hidraulic al Deltei, în încercarea de a proteja apa și comunitățile din rezervație, în contextul în care nivelul Dunării în momentul de față este apropiat de cel înregistrat în lunile de vară.

Colmatarea este un fenomen natural specific Deltei, iar pentru asigurarea accesului populației în comunități sau a adâncimilor minime necesare resursei acvatice, instituția din subordinea Ministerului Mediului a atras, în ultimii ani, peste 60 de milioane de lei, lucrările fiind încheiate practic, dar mai fiind plăți de făcut în cadrul acestora, în urma unor evaluări.

'Suntem în discuții cu partenerii de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru instrumentul financiar Investiții Teritorial Integrate (ITI) Delta Dunării și de la Institutul Național Delta Dunării pentru a propune Comisiei Europene dezvoltarea unui model hidraulic care să ne transmită niște date, iar pe baza lor să avem un program care să ne ajute în a previziona zonele predispuse colmatării, astfel încât să putem interveni punctual și din timp și să evităm situațiile în care canalele ajung să se colmateze complet', a declarat, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervației, Florin Stăneață.

El a recunoscut importanța unui acces facil, respectiv a canalelor decolmatate, pentru populația din comunitățile înconjurate de ape și a menționat că, în momentul de față, instituția pe care o conduce nu are în derulare niciun proiect de decolmatare.

Recent, un operator turistic a semnalat nivelul scăzut al apelor din Deltă.

'Acum, apa are un nivel de primăvară destul de mic, pentru că atunci când aveam ierni adevărate, acum se topea zăpada și creștea nivelul apei. Zăpada la noi, la munte, s-a topit din iarnă, iar acum vin foarte puține ape pentru inundație. Deja apa scade și este doar aprilie. În mod normal, în aprilie până la final de mai, apa ar fi trebuit să fie în creștere. Păsările nu sunt foarte afectate de această situație. Peștii sunt afectați în procesul lor de depunere a icrelor, fiindcă acum aveau nevoie de zonele de inundație, unde se încălzește apa repede, eclozează icrele și se dezvoltă alevinii', a menționat managerul unei agenții de turism, Iliuță Goean.

La finalul săptămânii trecute, satul Crișan a găzduit conferința 'Viitorul mecanismului ITI în România', în timpul căreia s-a discutat viitorul acestui tip de finanțare în perioada de programare 2028-2034, la eveniment participând reprezentanți ai Comisiei Europene, ai autorităților centrale și locale, organizații neguvernamentale, precum și reprezentanți ai structurilor ITI din România.

ITI Delta Dunării, un mecanism financiar susținut de Uniunea Europeană dedicat zonelor defavorizate, s-a aplicat pentru prima dată în România pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, zonă care cuprinde suprafețe din județele Tulcea și Constanța, în perioada 2014-2020, în baza unei strategii de dezvoltare aprobată de Guvern în anul 2016.

Conform unui comunicat de presă transmis de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării, județul a atras, începând din anul 2016, aproximativ 1,4 miliarde de euro prin acest mecanism.

'Numărul mediu de salariați din teritoriul ITI Delta Dunării a crescut de la aproximativ 40.000 de persoane în 2014 la circa 47.000 în 2022, ceea ce reprezintă o creștere de 17,5%. Totodată, peste 3.800 de persoane au beneficiat de programe de formare profesională și schimburi de bune practici. Sectorul turistic a înregistrat, la rândul său, o dezvoltare accelerată. Capacitatea de cazare a crescut cu peste 161%, de la 4.501 locuri în 2014 la 11.775 în 2025, potrivit datelor prezentate de organizatori', se arată în comunicatul de presă al asociației.

Ideea realizării unui model hidraulic al Deltei a fost făcută publică și de alți guvernatori ai Rezervației, însă până în prezent aceasta nu s-a concretizat într-un proiect finanțabil din fonduri publice. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru)