Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului a fost adoptată pe baza unor dovezi științifice care au indicat atât amploarea fenomenului în România, cât și posibilitatea prevenirii acestuia, însă impactul real va depinde de modul în care prevederile vor fi aplicate, afirmă cercetătoarea Ecaterina Balica, coordonatoarea laboratorului Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor al Institutului de Sociologie (INSOC) - Academia Română și membră a grupului tehnic de experți care au elaborat această lege.

'Dovezile științifice internaționale și naționale au arătat că nu toate omorurile au aceleași caracteristici (motivație, evoluție în timp, factori de risc etc.) și că sunt necesare măsuri adecvate fiecărui tip de omor. Datele noastre au fost utilizate în rapoarte internaționale și au fost discutate inclusiv în cadrul Parlamentului României. Femicidul este un tip de omor pentru care, în România, avem o pondere mare în totalul omorurilor (în intervalul 2015-2024 femeile ucise au reprezentat 31% din total, în timp ce la nivel mondial procentul femeilor ucise a fost de 19%). În plus, pentru o parte importantă a femicidelor, în special cele comise între parteneri intimi, au fost identificați factorii de risc iminent care preced femicidul. Prin urmare, aveam un tip de omor pentru care datele statistice indicau o creștere constantă în România ultimelor două decenii, aveam date științifice și practici internaționale care arătau că femicidele pot fi prevenite. Cercetarea a arătat nevoia acestei legi, dar implementarea va fi decisivă', a declarat Ecaterina Balica, pentru AGERPRES, evidențiind rolul datelor empirice în fundamentarea intervențiilor publice.

Potrivit cercetătoarei INSOC, noul act normativ creează cadrul juridic necesar pentru intervenția timpurie a instituțiilor statului, depășind abordarea exclusiv punitivă. Legea definește femicidul ca uciderea cu intenție a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unor violențe intenționate și include în această categorie atât femeile adulte, cât și fetele sub 18 ani. De asemenea, sunt delimitate mai multe tipuri de femicid - intim, non-intim și indirect - în funcție de relația victimă-agresor, contextul violenței și factorii de risc.

'Este important să fie bine înțeleasă delimitarea juridică a acestui tip de omor. De notat că este vorba despre o definiție juridică dată femicidului, pentru că definițiile non-juridice sunt diferite, unele dintre ele chiar mai extinse decât definiția dată de legea din țara noastră. Legea femicidului delimitează cu precizie tipul de omoruri pentru care se creează pârghiile necesare prevenirii. (...) Și vreau să atrag atenția asupra faptului că, așa cum este definit de lege, femicidul presupune uciderea unei femei, iar actul de violență poate fi exercitat de orice altă persoană (femeie sau bărbat), indiferent de relația pe care o are cu victima. La fel de important mi se pare și faptul că legea face precizarea că termenul 'femei' include și fetele sub 18 ani. Avem astfel o definiție extinsă a femicidului (...). Prin urmare, legea protejează copilul și femeia tânără, femeia matură și senioarele cu vârsta peste 65 de ani', explică Ecaterina Balica.

Ea subliniază că legiuitorul a făcut mult mai multe precizări, pornind de la datele științifice și de la cazurile concrete întâlnite în practica judiciară din țara noastră, definiția juridică a femicidului este mai complexă și adaptată la realitățile din societatea noastră, decât sensul termenului care se propagă în discuțiile din spațiul public sau în social media.

'Un alt element care pregătește cadrul necesar intervenției în scopul prevenirii îl reprezintă faptul că legea face precizări privind uniformizarea datelor care urmează a fi colectate de către Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției și instituțiile de medicină legală. De ce este important acest aspect? Pentru că va permite identificarea unor tipuri de omoruri care înregistrează ponderi mai mari și pentru care reacția instituțiilor statului trebuie să fie imediată. Pe de altă parte, Legea femicidului face precizări privind instrumentul de evaluare a riscului comiterii femicidelor, instrument care urmează a fi elaborat prin colaborarea profesioniștilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a ORAPO, a reprezentanților societății civile și a mediului academic', precizează cercetătoarea Ecaterina Balica.

Laboratorul Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române va participa la elaborarea instrumentului de evaluare a riscului comiterii femicidelor și a altor tipuri de omoruri comise în contextul violenței domestice, va analiza datele privind femicidele și va identifica factorii de risc specifici unor tipuri de femicide, va elabora un raport anual privind femicidele comise în România și va face recomandări privind prevenirea femicidelor.

'Legea nu introduce doar sancționarea mai aspră a unor tipuri de omor, ci creează contextul necesar elaborării instrumentelor de evaluare a riscului de comitere a omorului și permite intervenția instituțiilor abilitate, atunci când se constată un risc iminent de producere a femicidului. În acest moment, mi se pare foarte important să avem cât mai repede acest instrument de evaluare a riscului de comiterii a femicidului', mai spune coordonatoarea ORAPO al INSOC.

Ea consideră că principala provocare va fi generată de aplicarea instrumentului de evaluare a riscului, pentru care va fi nevoie de formarea polițiștilor care intervin concret în teren, de informarea populației privind factorii de risc care preced un femicid, de un Ghid de intervenție care să stabilească treptele de alertă, instituțiile care intervin și să responsabilizeze persoanele și instituțiile care colectează datele privind violențele ce preced femicidele.

Potrivit expunerii de motive la Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, creșterea numărului cazurilor de omor împotriva femeilor, săvârșite cu violență, în prezența copiilor, în spațiul public a alarmat întreaga societate, fiind înregistrate cel puțin 40 de astfel de cazuri numai în primele 8 luni ale anului în anul 2025.

'Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât din cele 33 de infracțiuni de omor comis asupra unui membru de familie înregistrate de IGPR în cele 8 luni ale anului 2025, 69% au fost femicide comise de un membru al familiei (23 de femei/fete ucise). În medie, aproximativ 3 cazuri de femei/fete ucise pe lună de un membru de familie. Dacă media aceasta se menține și pentru următoarele luni, atunci numărul femicidelor comise de un membru al familiei va fi mai mare decât în anii anteriori. Pe de altă parte, creșterea numărului de femei ucise de un membru al familiei nu este întâmplătoare, în fapt tendința din acest an (2025) confirmă tendința de creștere înregistrată încă din 2024 (31 femei/fete ucise de un membru de familie), în comparație cu numărul femicidelor comise de un membru de familie în 2023 (25 de femei/fete ucise)', se spune în document.

Totodată, în document se menționează că datele globale indică o situație extrem de îngrijorătoare. Conform unui raport al ONU din 2024 (realizat de UN Women și UNODC), la nivel global, 85.000 de femei și fete au fost ucise intenționat în 2023.

'Rata omorurilor comise în România, în intervalul 2017 - 2023, a fost mai mare decât rata medie a omorurilor calculată pentru statele membre ale Uniunii Europene - Eurostat, 2025. În timp ce rata medie a omorurilor comise în statele membre ale Uniunii Europene a variat între 0,82-1,03/100.000, rata omorurilor comise în România a înregistrat în mod constant valori peste 1/100.000 (1,11-1,30/100.000). Altfel spus, rata medie pentru statele Uniunii Europene (2017-2023) a fost de 0,88/100.000. Rata medie a omorurilor pentru România (2017-2023) a fost 1,28/100.000', se mai spune în document.

Legea nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced a fost promulgată de președintele Nicușor Dan în data de 23 aprilie și publicată în Monitorul Oficial. AGERPRES/(A, AS - redactor: Maria Mitrică, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)