Administrația Parcului Național Defileul Jiului lansează un apel deschis pentru reabilitarea conacelor aflate în Plaiul Bumbeștilor, construcțiile având nevoie de 'o direcție, viziune și grijă'.

În Plaiul Bumbeștilor sunt inventariate aproximativ 100 de conace, în ultima perioadă constatându-se că doar vara se locuiește acolo, și chiar și atunci prea puțin, însă sunt oameni care au înțeles menirea acestor locuri și le respectă, menținând încă vie tradiția grădinăritului pe terenurile din jurul așezărilor.

Plaiul Bumbeștilor se situează pe dealurile din imediata vecinătate a orașului Bumbești Jiu până la Mănăstirea Lainici, iar accesul în zonă se poate face cu autoturisme de teren pe drumurile permise.

'În arealul Parcului Național Defileul Jiului, valoarea culturală și cea de identitate sunt apreciate de către administrația parcului și de către comunitatea locală. În Plaiul Bumbeștilor, aferent localității Bumbești Jiu, există inventariate peste 100 de astfel de așezări izolate, construcții izolate, cărora oamenii de aici le spun conace, care de fapt reprezintă niște locuințe sezoniere ale oamenilor care dețin proprietăți în zona Plaiului Bumbești și care odinioară practicau agricultura de subzistență. Din spusele membrilor comunității, acum ceva timp, să zicem mai bine de 40 de ani, era o mică zonă aglomerată în Plaiul Bumbești Jiu, pentru că în toate verile copiii stăteau la conace, aveau grijă de animale, de grădini, iar în ziua de astăzi, iată că, după atât timp, dacă mai sunt undeva până în 7-8% din tot ce era odată. În zona Plaiului Bumbești Jiu, marea majoritatea a conacelor sunt părăsite, unele sunt deteriorate aproape complet, însă sunt și zone emblematice, unde oamenii au înțeles ce înseamnă să păstrezi identitatea și au luat măsuri, refăcându-și conacele după un stil tradițional', a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul Administrației Parcul Național Defileul Jiului, Marin Șerban.

Reprezentantul Parcului Național Defileul Jiului a explicat că apelul pentru recondiționarea acestor conace se adresează arhitecților, urbaniștilor, designerilor, ONG-lor și inițiativelor locale, studenților și profesorilor din domeniu, dar și oamenilor voluntari care cred în valorile locului.

'Atât timp cât în reglementările locale au fost ascultate și vocile noastre cu referire la această identitate culturală și împreună cu UAT Bumbești Jiu am reușit în planul urbanistic general al localității să introducem câteva măsuri care să protejeze această zonă, totuși este o mare nevoie ca oamenii care sunt în această zonă sau cei care vor să fie noi proprietari în zonă să știe măcar orientativ cam ce însemna această valoare arhitecturală și cum ar trebui ea păstrată. Tocmai de aceea facem un apel către oamenii pasionați în primul rând, oamenii care vor să ajute, și să reușim ca, împreună cu UAT Bumbești Jiu, să punem la dispoziția proprietarilor, indiferent că sunt vechi sau noi, câteva modele de arhitectură pe care proprietarii să le folosească la refacerea conacelor. În zona Plaiului Bumbești Jiu, prin prevederile planului de management și al PUG, nu este voie să se construiască decât pe amprentă, respectând legislația în vigoare în domeniul ariilor naturale protejate, deci ca atare toate construcțiile existente se pot recondiționa, dar cu păstrarea identității culturale care este în această zonă, ori tocmai aici ne adresăm acestor oameni de bine, indiferent că sunt profesori, profesioniști, studenți, grupuri care vor să facă tabere în zonă pentru așa ceva și sperăm să punem la dispoziție câteva modele de arhitectură bazate pe reglementările locale, astfel încât oamenilor să le fie mult mai ușor să vadă produsul final care ar trebui să iasă dintr-o asemenea lucrare', a spus Marin Șerban.

Cei care vor să se implice în acest proiect trebuie să știe că este necesar să respecte anumite aspecte ce țin de o linie arhitecturală coerentă, inspirată din tradiție, dar adaptată prezentului.

'Conacele sunt descrise în câteva monografii, ele au făcut obiectul unor cercetări ale unor muzeografi celebri ai Gorjului, dar și ale unor oameni de bine, și aș aminti Monografia localității Bumbești Jiu, scrisă de către doamna Victorița Stolojanu. Conacul este o așezare umană în care se poate locui, care are un element de identificare propriu, și anume acea prispă, acel pridvor, de regulă sunt construcții cu una, două camere și un antreu. (...) Lansăm această provocare către cei care vor să ne ajute, am dori să facem inițial o întâlnire între membrii comunității și acești specialiști care vor să proiecteze astfel de construcții tocmai pentru a asculta și doleanțele lor. Bineînțeles că nu vrem să facem din Plaiul Bumbești Jiu un mozaic arhitectural sau ceva ce este mult prea modern, pentru că identitatea se păstrează plecând de la elementele definitorii, ori să avem aici niște A-frame-uri sau altceva nu este indicat, nu vom achesa la această idee și ca atare nu vom lua în considerare modernismul', a adăugat Marin Șerban.

Administrația Parcului Național Defileul Jiului a transmis că nu deține aceste construcții și nu intervine asupra proprietăților, ci își dorește să construiască un cadru de referință, pe care să îl poată oferi proprietarilor de conace pentru a-i sprijini în procesul de renovare și valorificare.

'Deținem foarte multe informații, avem fotografii, avem mărturii ale localnicilor, se pot vedea cu ochiul liber de cei care vor să vină fie singuri, fie împreună cu noi să viziteze această zonă, fiind amplasate în această zonă, materialele locale primau. Nu găsim cărămidă în conacele vechi, găsim lemn, găsim piatră din jurul locului unde au fost construite, zidărie brută, găsim șindrilă în unele conace, dar pe alocuri găsim și urme ale modernismului, adică unele acoperișuri au o parte de plăci de azbociment care nu au ce căuta în astfel de zone. Ar mai fi o problemă, că în această zonă sunt foarte multe suprafețe care nu sunt afectate de cadastrare și ca atare este greu identificabil și nu toți oamenii dețin actele necesare pentru a demonstra proprietatea conform cerințelor actuale, însă mulți dintre ei au înțeles procesul acesta de schimbare și împreună cu cei de la UAT Bumbești Jiu fac demersuri pentru a respecta noile cerințe', a precizat directorul Administrației Parcul Național Defileul Jiului.

El a adăugat că un alt aspect important este promovarea în zonă a ecoturismului.

'Am vrea ca pe viitor oamenii să înțeleagă și să ne sprijine în acest demers și am vrea să înțeleagă că, prin colaborarea cu noi, venind la aceste întâlniri care sperăm să aibă loc atât timp cât vor exista doritori care vor să ne sprijine, să facem aceste modele de arhitectură, am dori ca ei să înțeleagă că se pot ocupa și de partea de ecoturism și astfel ecoturismul să fie inclus în noua înfățișare a construcției. Sunt convins că un astfel de demers pe termen lung, nu neapărat pe termen scurt, va fi o comoară eternă care este pusă în valoare și vor fi suficient de mulți în viitor care vor aprecia aceste construcții și își vor regăsi liniște și o parte din copilărie aici. Nu trebuie să își facă griji în privința conflictelor cu carnivorele mari, pentru că oamenii dăinuiesc de ceva vreme acolo, peste 120 de ani, și ca atare cine locuiește acolo știe să păstreze un climat de conviețuire cu astfel de specii de faună', a mai menționat Marin Șerban.

Parcul Național Defileul Jiului, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, are o suprafață de peste 11.000 de hectare, între masivele Parâng și Vâlcan, pe raza județelor Hunedoara și Gorj.

Dintre cele peste 11.000 de hectare ale parcului, aproape 9.500 de hectare sunt păduri, 8.984 fiind în zone de protecție. AGERPRES / (A, AS - redactor: Oana Popescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)