Blocul Național Sindical (BNS) solicită autorităților stabilirea, pe termen scurt și mediu, a unui set clar de priorități economice și sociale, asumate public și susținute prin măsuri concrete care să conducă la stoparea procesului de erodare a puterii de cumpărare a populației, la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar mai ales revenirea la un ritm susținut de creștere economică.

'Aceste priorități trebuie să includă asigurarea securității energetice, în toate componentele sale, inclusiv accesibilitate, sustenabilitate și independență consolidarea securității alimentare, prin sprijinirea producției interne și reducerea vulnerabilităților lanțurilor de aprovizionare, definirea unor priorități clare de investiții pentru relansarea economică, cu accent pe dezvoltarea capacităților productive interne, asigurarea unei transparențe maxime în procesul de negociere și contractare a împrumuturilor externe și garantarea faptului că aceste împrumuturi generează beneficii concrete pentru economia națională, pentru industria românească și pentru crearea de locuri de muncă', se menționează într-o scrisoare deschisă transmisă duminică autorităților.

BNS cere președinte președintelui Nicușor Dan să inițieze consultări directe cu liderii formațiunilor politice parlamentare, în vederea negocierii unei formule de guvernare stabile, credibile și responsabile, care să fie dispusă să își asume implementarea unui program de stabilizare economică și social, negociat cu partenerii de dialog social.

'În absența unei voințe politice reale pentru constituirea unei astfel de coaliții, BNS consideră că singura soluție democratică și legitimă rămâne organizarea de alegeri anticipate, care să permită resetarea cadrului politic și recâștigarea încrederii cetățenilor. Blocul Național Sindical subliniază că timpul pentru amânări și soluții parțiale a trecut. România are nevoie de decizii ferme, asumate și coordonate, iar responsabilitatea pentru inițierea acestui proces revine, în mod esențial, instituției prezidențiale', se menționează în comunicat.

Blocul Național Sindical consideră că România se află într-un moment de maximă vulnerabilitate economică și socială, caracterizat de suprapunerea unor crize multiple, interne și externe, care riscă să afecteze profund stabilitatea macroeconomică și coeziunea socială.

Economia României traversează o perioadă de dezechilibre accentuate, pe fondul unui context internațional extrem de volatil. Evoluțiile geopolitice recente, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, generează efecte economice globale semnificative, experții estimând că acestea nu se vor estompa mai devreme de un an. În acest cadru, avertismentele venite din partea instituțiilor financiare internaționale, inclusiv conducerea Fondului Monetar Internațional, care a redus prognoza de creștere economică a României la 0,7% pentru 20261, față de 1,4%, cât era estimarea inițială, din toamna trecută, indică o perioadă dificilă pentru economiile emergente, cu presiuni suplimentare asupra inflației, costurilor de finanțare și creșterii economice, susține BNS.

'În plan intern, România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice majore. Țara noastră înregistrează în prezent cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind vizată alături de alte nouă state europene de procedura de deficit excesiv. În același timp, România este ,,campioana' în UE la rata inflației (9,9% în martie 2026, INS2). Acest lucru erodează zilnic puterea de cumpărare a populației și veniturile salariaților și ale pensionarilor, pe medie puterea de cumpărare a salariul mediu scăzând cu aproape 7% în ultimul an. Toate acestea în timp ce România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE, apropiate de niveluri specifice economiilor încadrate în categoria 'junk', în condițiile în care România nu se află oficial în această categorie de risc. Mai mult, asistăm la o creștere alarmantă a poverii datoriei publice, în special prin prisma cheltuielilor cu dobânzile: dacă în anul precedent acestea s-au ridicat la peste 50 de miliarde de lei, estimările BNS pentru anul în curs indică o creștere la circa 70 de miliarde de lei, fără ca în spațiul public să existe dezbateri consistente sau soluții concrete pentru reducerea acestor costuri', se arată în comunicat.

De asemenea, 'În paralel, observăm o serie de angajamente financiare majore asumate de statul român în condiții insuficient transparente. Negocierile privind împrumuturi externe, inclusiv cele în valoare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, fără ca acestea să aducă vreun beneficiu pentru economia românească sau să creeze suficiente locuri de muncă, ceea ce ridică semne de întrebare legitime, în absența unor clarificări. Tot în această categorie, putem include și împrumutul de la Banca Mondială în valoare de 650 de milioane de dolari3, împrumut despre care nu cunoaștem suficiente amănunte. Aceste evoluții sunt amplificate de percepția unei slăbiri a mecanismelor instituționale de control și echilibru, inclusiv în ceea ce privește politicile monetare și relația dintre autoritățile statului, precum și de lipsa unor dezbateri publice reale asupra direcției economice a țării. BNS constată că Parlamentul României, ca autoritate legislativă supremă, își uită obligația constituțională de exercitare a controlului de eficiență asupra Băncii Naționale a României, deși are instrumente reale de responsabilizare. Respectarea independenței băncii centrale nu exclude cadrul de supraveghere democratică și constituțională, în ceea ce privește responsabilizarea față de rezultatele deplorabile în 'lupta' cu inflația, precizează BNS.


În ceea ce privește piața muncii, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate taxări pe muncă: peste 43% din salariul brut merge către impozite și contribuții sociale. Totodată, România are aproape ce mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din UE-27 (după Italia) și nu se acționează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale. Statisticile oficiale (INS) recunosc existența a aproximativ 700.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată, la care se adaugă alte 800.000 de persoane cu forme atipice de angajare. Simultan, rata șomajului continuă să se mențină la 6%, iar numărul de șomeri din economie se situează în jurul valorii de 500.000 (cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, cu excepția pandemiei), menționează sursa citată.

Privind spre piața energetică, BNS 'constată cu îngrijorare creșterea tarifelor la produsele energetice, după creșterea prețului energiei electrice din ultimul an cu 57 de procente, așa cum arată datele Institutului Național de Statistică4, este de așteptat ca la finalul perioadei de suspendare a măsurii de liberalizare a prețului la gaze naturale să ne confruntăm cu o situație similară celei din piața energiei electrice. Odată cu declanșarea războiului din Iran, constatăm o creștere galopantă și a prețurilor la carburanți, de peste 10 lei pe litru, cel mai mare preț din istorie, creștere care se va reflecta la nivelul tuturor costurilor din economia României. Nu în ultimul rând, peste acest tablou economic deja fragil se suprapune o criză politică profundă, o nelipsită bomboană de pe coliva situației dezastruoase a României, criză care accentuează incertitudinea și reduce capacitatea statului de a răspunde coerent și eficient provocărilor actuale. Această combinație de crize - economică, financiară, energetică și politică - creează un risc sistemic major pentru România'.

Dezechilibrele macroeconomice, amplificate de creșterea accelerată a prețurilor la energie, alimente și servicii de bază, au redus semnificativ puterea de cumpărare, au fragilizat echilibrul economic al familiilor și au extins sărăcia în muncă, astfel încât pentru un număr tot mai mare de români nivelul de trai nu mai este o chestiune de confort, ci de supraviețuire zilnică. În acest context, BNS consideră că este imperativă o intervenție instituțională fermă și responsabilă, care să permită identificarea rapidă a unor soluții coerente și asumate pentru stabilizarea situației economice și sociale a țării.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Anda Badea)