Apariția ghioceilor în prima decadă a lunii februarie semnifică o revenire a calendarului biologic al plantelor la normal, în contextul în care, anii precedenți, înfloririle au fost sesizate din luna ianuarie, pe fondul iernilor mai blânde, explică specialiștii Băncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) care depun eforturi în vederea conservării speciei.

În grădinile din județul Buzău și-au făcut apariția primii ghiocei. Gerurile din luna ianuarie au favorizat apariția lor în prima parte a lunii februarie, perioada normală de înflorire. Potrivit specialiștilor din cadrul BRGV, apariția clopoțeilor albi în prima decadă a lunii semnifică o revenire a calendarului biologic al plantelor la normal după ce, ani la rând, florile puteau fi găsite atât în natură, cât și prin grădini încă din luna ianuarie.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES 

'Este în calendarul lui normal, de acum încolo începe să apară. Asta înseamnă că oarecum și natura și-a mai revenit, sau calendarul biologic al plantelor revine la normal. Dacă privim din punct de vedere meteorologic iarna aceasta, o putem duce într-o iarnă oarecum normală românească, așa cum ne amintim de iernile de altă dată. Pentru că, așa cum știm, ultimele ierni au fost fără temperaturi scăzute, nu atât de friguroase, nu am avut zăpadă, nu am avut ger, înghețuri. Iarna aceasta s-a apropiat, am putea spune, de o iarnă normală tipic românească și de aceea planta se află în calendarul ei. Avem de-a face, până acum, de o iarnă normală cu precipitații căzute, vorbim fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie, înghețuri până la minus 20 de grade. Ne putem aștepta pe acest model și la o primăvară normală. Asta ne dorim, pentru că oscilația de temperatură, sau o iarna mai caldă nu fac altceva decât să păcălească plantele și foarte multe să pornească în vegetație. Așa am avut anul trecut, când temperaturile ridicate din timpul iernii au determinat pomii să plece în vegetație și pe urmă am avut înghețuri în primăvară. Acum, faptul că avem temperaturi scăzute, că avem ger, am avut zăpadă, nu face decât să mențină în stare de repaus majoritatea plantelor', a declarat pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Pentru a proteja speciile locale de ghiocei, BRGV va încerca să le multiplice, concomitent cu desfășurarea unor studii care să ofere detalii despre condițiile specifice care favorizează dezvoltarea lor.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES 

'Vorbim despre o specie interesantă cu mai multe varietăți, ocrotită de lege. Ghiocelul ar trebui să-l admirăm acolo unde-l găsim și să-l lăsăm ca el să poată înmulți, pentru că prin rupere nu se păstrează foarte mult. În România sunt zone unde îl găsim în mod natural, putem să îl numim o bogăție, un element de patrimoniu, de tezaur vegetal. Avem în păstrare la BRGV, am reușit să avem varietăți din zona noastră, de pe Valea Buzăului. Am adus de acolo bulbi și sperăm să îi multiplicăm, dar suntem la început de drum. Așa cum știți, ghiocelul se înmulțește pe cale vegetativă, prin bulbili de sol și nu prin sămânță. Dorim să creăm o colecție din speciile acestea de ghiocel care sunt în România și, de ce nu, să putem aduce și varietăți care nu se găsesc în mod natural în România. Când ne gândim la mărțișorul de altă dată, mărțișorul în toate formele lui, acum cu ani în urmă, era simbolizat de ghiocel, ca vestitorul primăverii, ca cel care aducea bucuria. El a fost iubit de poporul nostru, este în tradiția noastră, îl găsim în literatură, în cântece. Putem chiar să ne gândim la o floare națională, deși noi avem o floare care ne reprezintă foarte bine, bujorul. În cadrul instituției noastre dorim să determinăm bine condițiile naturale și care sunt factorii limitativi care, pot să-l pună în pericol, să știm ce nu-i place și care sunt condițiile optime unde se înmulțește natural, să știm cum putem să-l salvăm, în caz de nevoie, aceasta este misiunea băncii noastre, să contribuim la salvarea lui', a mai declarat Costel Vînătoru.

În urmă cu un an, ghioceii puteau fi observați încă din luna ianuarie, fenomen care i-a determinat pe cercetători să considere că specia ar putea fi amenințată de schimbările climatice și să nu mai reprezinte un reper al primăverii.

Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES 

'Este o specie amenințată oarecum de schimbările climatice. Ar putea să nu mai fie un reper ca altădată, când ne orientam după plante. Venirea primăverii era prevestită de comportamentul plantelor, iar ghioceii erau văzuți ca vestitori ai primăverii, dar acum suntem în ianuarie și nu știm ce vestește, venirea înghețului sau venirea primăverii', preciza directorul BRGV în luna ianuarie a anului precedent.

Ghioceii sunt adesea cultivați în grădini și parcuri ca flori ornamentale și sunt îndrăgiți pentru farmecul lor deosebit. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)