Electrocentrale Craiova sau CET II (Centrala Electrică de Termoficare Craiova II), cum este cunoscută de populație, una dintre unitățile care au susținut timp de decenii sistemul energetic național, industria locală și termoficarea orașului, traversează o perioadă dificilă, pe fondul tranziției energetice impuse de UE și al problemelor financiare.

În prezent, Electrocentrale Craiova se află în insolvență, confruntându-se cu personal îmbătrânit și o infrastructură care pică la propriu, punând în orice moment în pericol siguranța angajaților.

Liderul sindical de la Electrocentrale Craiova, Cătălin Mihai, a declarat, pentru AGERPRES, că problemele financiare ale societății au fost amplificate după divizarea din octombrie 2022, când Electrocentrale Craiova s-a desprins de Complexul Energetic Oltenia. Acesta spune că statul, considerat 'patronul' companiei, nu a intervenit pentru susținerea plății certificatelor de CO2, costuri impuse de Uniunea Europeană, care au dus la pierderi semnificative. Spre comparație, alte societăți energetice, cum ar fi Complexul Energetic Oltenia, au beneficiat de sprijin de stat pentru aceste certificate.

''De atunci, patronul nostru, statul, pur și simplu și-a luat mâna de pe noi, ca și societate, nu s-au implicat absolut deloc în ceea ce privește în special plata certificatelor de CO2, pe care orice societate producătoare de energie pe bază de cărbune nu poate să le susțină. Acesta este un bir prea mare pentru noi. Nu se poate. Și în Europa sunt zeci de cazuri în care statul vine și susține aceste pedepse, din punctul nostru de vedere, pentru că, până în 2021-2022, această societate și, de fapt, toate centralele - Ișalnița, Turceni, Rovinari au îndeplinit toate standardele de mediu, privind desulfurarea, stații de fluid dens și așa mai departe'', a declarat liderul sindical.

Acesta afirmă că absolut toate investițiile pentru respectarea normelor de mediu s-au făcut pe credite de ani de zile, pentru care societatea plătește și acum dobânzi.

''Noi am investit, iar la final vin alte taxe impuse de Uniunea Europeană, pe care societatea efectiv nu poate să le susțină, la ce prețuri sunt astăzi în sistem, la ce prețuri se vinde energia, nu poate să susțină aceste taxe, aceste biruri. Comparativ cu situația de la Complexul Energetic Oltenia, unde statul a intervenit și a ajutat această companie cu plata certificatului, Electrocentrale Craiova nu a primit niciun fel de ajutor în acest sens'', mai spune liderul sindical.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Potrivit acestuia, Electrocentrale Craiova reprezintă, acum, o instalație foarte veche, în care nu s-a investit pentru retehnologizare, iar ceea ce se întâmplă în prezent este efectul neimplicării autorităților sau al unui management defectuos de mulți ani înainte.

''Nu s-a investit niciun leu în această societate. Și centrala asta pică la propriu. Pică bucăți din ea. Este un real pericol prin ce trec colegii mei zi de zi, noapte de noapte, pentru că se lucrează la foc continuu. Și e un pericol permanent aici'', mai spune Cătălin Mihai.

Această situație a fost amplificată de alternanța politică și de lipsa unui management coerent, ceea ce a condus la ratări ale proiectelor strategice, cum ar fi grupul energetic de 295 MW propus prin PNRR.

''Ba a fost PSD-ul, ba a fost PNL-ul, ba s-a întors PSD-ul, ba o băgăm în insolvență, ba conduce CA-ul, Consiliul de Administrație numește pe altcineva... În toată această abrambureală, am avut un proiect pe PNRR, cu acel grup energetic de 295 de MW, care s-a ratat. Acum toți dau vina unii pe alții. (...) Uite că nu s-a făcut nimic. Și acum caută soluții disperate, să aducă niște cazane de apă fierbinte, care nici acelea nu se montează chiar atât de ușor. Eu cred că va trebui să trecem cu aceste grupuri și nu știm cum vom trece efectiv. Avem două grupuri energetice, unul funcționează, celălalt e rezervă. Se sparge unul, îl pornim pe celălalt, merge două zile, cât timp se repară ăsta. Iar faptul că se schimbă grupurile între ele foarte des, la două, trei zile, asta înseamnă costuri mai mari pentru societate, consumuri mai mari, și așa mai departe'', mai spune Mihai.

Pe termen lung, el avertizează că perspectivele rămân limitate. Gestionarea defectuoasă a resursei umane - pensionări masive, readucerea unora dintre foștii angajați doar temporar și lipsa angajării tinerilor pe contracte pe perioadă nedeterminată - a contribuit la dezechilibrul companiei.

''În prezent, Electrocentrale Craiova mai are 440 de salariați, împărțiți aproximativ egal în trei categorii: pensionari, angajați pe perioadă determinată și angajați pe perioadă nedeterminată. Noi, ca sindicat, am solicitat să facem tranziția către personal tânăr, să reîmprospătăm forța de muncă, dar administrația pur și simplu a preferat să-i readucă pe foștii angajați pensionari. Din punctul nostru de vedere, era nevoie de experiența dumnealor. Dar nu de toți. Or aici numai cine n-a vrut nu s-a întors în această societate, ca și pensionari. Din 440 de salariați, 150-180 sunt pensionari reîntorși. Însă trebuia să se facă tranziția către tineri. Dar nu s-a dorit, fiindcă administrația a gândit că, dacă se întâmplă ceva cu societatea, pe partea socială ei se spală repede pe mâini, pentru că pensionarul are deja o protecție socială acasă și scapă repede de el, pentru că e pe o perioadă determinată. Și la angajarea tinerilor pe perioadă determinată, tot acesta a fost raționamentul'', mai spune acesta.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Sindicaliștii spun că, în ciuda situației critice, a condițiilor de muncă dure, în patru schimburi, a instalațiilor vechi care pun în pericol siguranța angajaților, ei încearcă să protejeze personalul și drepturile acestuia prin contractul colectiv de muncă, care va expira la 1 mai.

Electrocentrale Craiova a avut însă și perioada de glorie, când era considerată etalon al energeticii românești datorită, în primul rând, profesioniștilor care au făcut ca centrala să își păstreze mult timp consumatorii, fie că a fost vorba de cetățeni, instituții publice sau mari unități economice, precum firma Ford.

''Centrala Electrică de Termoficare Craiova II a fost un etalon pentru sistemul energetic național, pentru producția de energie a României. S-a dorit ca prin această unitate să se arate că se poate funcționa la parametrii de proiect cu personal calificat, bine ales, cu utilaje românești și cu o concepție românească. Proiectul a fost sprijinit de conducerea la vârf a Ministerului Energiei astfel încât totul să se deruleze fără probleme. Față de grupurile energetice de 330 MW de la Turceni, Rovinari, care pe vremea aceea nu funcționau la parametrii de proiect, s-a reușit cu aceste două grupuri de 150 MW să funcționeze la parametrii de proiect'', a declarat, pentru AGERPRES, directorul CET II din perioada 1996-2013, ing.Constantin Hoancă.

Potrivit fostului director, primul grup a fost pus în funcțiune în martie 1987, iar cel de-al doilea a fost pornit în decembrie 1989 și au funcționat la parametrii pentru care au fost proiectate, asigurând energia termică atât pentru locuitorii municipiului Craiova, dar și pentru firmele Oltcit, ulterior Daewoo și apoi Ford, Electroputere, Mașini Agricole și Tractoare, Reloc, spitale, unități școlare și instituții publice.

''Erau 150 MW parametrii de proiect -120 MW electrici și diferența pentru energie termică. Din acel moment a început și furnizarea energiei termice în Craiova. Energia termică a fost livrată și anterior, până în 1987, de când s-a înființat fabrica Oltcit (1982-1983). Oltcitul a fost alimentat cu energie termică pentru uscarea caroseriilor și pentru încălzirea halelor, apoi Daewoo și ulterior Ford. Fordul a făcut o analiză atentă a ceea ce era în fosta uzină Daewoo și a dorit ca halele de producție să fie alimentate nu la 7-9 grade, cât erau pe vremea coreenilor, ci la 17-18 grade. Atunci am făcut mai multe vizite la Ford și dânșii la noi la centrală ca să dovedim că suntem capabili să le susținem producția. Au reușit să încălzească halele de producție la 17-18 grade prin automatizări realizate și noi, pentru mai multă siguranță, am reînființat a doua conductă de alimentare cu agent termic cu bypass pe toată lungimea de la CET la Ford astfel încât, dacă se întâmpla un eveniment pe o anumită porțiune, să putem trece pe cealaltă conductă și să nu îi lăsăm niciun minut fără agent termic. Fordul a fost alimentat cu apă fiartă la 150 de grade, așa cum a fost proiectată instalația la fosta uzină Oltcit, iar soluția era și în avantajul nostru. A fost o colaborare bună și am fost un partener sigur și loial pentru funcționare'', povestește fostul director CET II Craiova.

Constantin Hoancă mai afirmă că CET II a fost singura centrală din țară care, datorită serviciilor de calitate și a seriozității, și-a păstrat consumatorii față de alte centrale similare, precum cele din Brașov, Iași, Suceava, Oradea, Arad, Constanța, unități din țară care, după Revoluție, au rămas fără consumatori și au dispărut.

Compania avea circa 1.200 de angajați în 1996, iar ulterior cifra a scăzut considerabil pentru că mulți au ieșit la pensie, ajungându-se la circa 800 de persoane în anul 2008.

''Pentru că cele două grupuri energetice erau pe cărbune cu suport păcură, apoi gaz metan, păcura a fost exclusă, partea de termoficare de păcură a fost închisă și au mai fost montate două cazane pe gaz metan care asigurau cazurile de avarie, în special pentru Ford care nu avea voie să rămână fără apă fierbinte mai mult de jumătate de oră'', spune fostul director.

Acesta precizează că centrala și-a adaptat tehnologia de-a lungul timpului la necesități.

''Tehnologia a fost adaptată în sensul că transportul cenușii la groapa de la Mischii se făcea într-o proporție 20 la unu și 25 și la unu apă și cenușă și din cauza faptului că suprafața pe care se așeza era foarte mare și nu totdeauna putea să fie umezită, existau spulberări, și atunci a fost aleasă această soluție care era și în Europa: transportul cenușii într-o proporție mai mică de apă sau într-un sistem în care în 20 de minute cenușa ar trebui să se fi întărit acolo în groapa de cenușie. A fost realizat de către noi cu niște credite care au fost luate, credite cu garanții și, în același timp, au fost făcute conform normelor de mediu instalațiile de desulfurare'', afirmă Constantin Hoancă.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Referitor la avarii, fostul director și-a amintit că, în anul 2010, chiar în noaptea de Anul Nou a cedat conducta de tur care alimenta Craiova și fost inundate cu apă fierbinte beciurile locuințelor pe lângă care trece această conductă, însă avaria a fost remediată în timp record.

Constantin Hoancă subliniază că energeticienii erau obișnuiți cu seriozitatea și disciplina, iar la Electrocentrale Craiova erau profesioniști apreciați la nivel național, dar și în afara țării.

În ceea ce privește relația cu Primăria Craiova, acesta afirmă că a avut o colaborare foarte bună cu toți cei trei primari cu care a lucrat - Vasile Bulucea, Antonie Solomon și Olguța Vasilescu, care nu au trecut niciodată peste ceea ce hotărau specialiștii de la Centrală.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO

Fostul director al Electrocentrale Craiova mai spune că, pentru continuitatea activității centralei, în 2013 a fost gândită realizarea unui grup pe gaz metan, turbină sau grup de 300 de megawați cu funcționare în cogenerare.

''Așa a fost gândit. Acum nu mai știu situația. Noi am lăsat un studiu de fezabilitate pentru un grup de 300 de megawați, iar investiția era estimată la peste 100 de milioane de euro. Precizarea mea este că lucrurile, ca să funcționeze așa cum trebuie, trebuie să se facă cu oameni pregătiți pe domeniu. Nu o să funcționeze niciodată cu pregătiri adiacente. Deci pregătire și instruire și totul nu are cum să nu meargă dacă sunt oameni bine pregătiți pe specializați'', a conchis fostul director al CET II Craiova. AGERPRES/(A - redactor: Maria Mitrică, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)