Maestrul chitarei care a impresionat-o pe Maria Tănase, Ion Nelu Boată, unul dintre cei mari chitariști din România, a decedat luni, cu o săptămână înainte de a împlini vârsta de 83 de ani.

Anunțul a fost făcut de familie, prieteni, apropiați, artiști care au transmis mesaje de condoleanțe pe paginile de socializare și au distribuit fragmente din spectacolele la care au participat împreună.

Rozica Petre, care a cântat timp de nouă ani alături de Nelu Boată și de maestrul Nicu Crețu, în celebrul restaurant Minerva din Craiova, susține că acesta era unul dintre cei mai buni chitariști din țară și a decedat exact la nouă ani după Crețu.

'Am cântat împreună nouă ani în celebrul restaurant Minerva din Craiova, la evenimente, la nunți, până în 1990 când s-a terminat cu Minerva, iar eu m-am angajat la Ansamblul 'Maria Tănase'. Înainte de înființarea ansamblului am făcut acest turneu excepțional, în Franța, pe Coasta de Azur. Preferam să cânt cu el sau cu Cicea, cu unchiul lui, pentru că erau foarte buni. Dacă îl aveai pe Boată în spate, nu îți mai trebuia țambal, puteai să cânți foarte bine doar cu vioara și cu chitara. Nicu Crețu nu cânta niciodată fără Boată sau fără Cicea. Îi și lega o prietenie de-o viață. Era un om deosebit și un mare chitarist, era unul din cei mai buni din țară. Chitariștii buni din țara asta îi numărai pe degete. El și unchiul lui, Cicea, erau cei mai tari din Craiova, dar îi preferau și cei de la București, cum era marele țambalist Toni Iordache, Mădălin Voicu, care venea mereu la Minerva să ne asculte. Pentru că în ultima perioadă se deplasa greu, mă rugase să mergem împreună la mormântul prietenului lui Nicu Crețu. Din păcate nu am mai apucat', a declarat, pentru AGERPRES, Rozica Petra.

Și șeful Secției Ansamblul de dans popular 'Maria Tănase' al Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj, maestrul coregraf Ionel Garoafă, a declarat, pentru AGERPRES, că a fost crescut ca artist de Nelu Boată, un om care nu avea egal în armonia muzicii populare și nu numai, deoarece cânta nu doar muzică populară, ci și cafe-concert și alte genuri.

'L-am cunoscut de copil, de prin anii '80, când era la Ansamblul 'Nicolae Bălcescu', care ulterior a rămas ca secție muzicală. Doamne, ce stil pedagogic extraordinar avea! Din calmitatea dumnealui, din liniștea sufletească, te făcea să simți că arta nu se face cu stres, cu nervi, pe fugă, ci că arta e ceva de la Dumnezeu, este liniște, este pace. Iar ulterior, la Orchestra 'Maria Tănase', era unul dintre pilonii de bază care a contribuit foarte mult la calitatea interpretării pieselor instrumentale și a jocurilor populare. Nea Nelu Boată ne-a transmis profesionalismul: să nu încercăm să facem lucrurile de mântuială în artă, să facem lucruri de calitate, chiar dacă răspunsul vine mai târziu, când ești apreciat pentru excelență. Eu eram o fire mai vulcanică, iar nea Nelu venea pe balcon la Casa Științei și îmi spunea să iau lucrurile mai ușor, mai calm și îl ascultam fiindcă știam că are dreptate. Și am rămas prieteni toată viața. Era singurul instrumentist din garda veche care și după ce s-a pensionat trecea pe la noi și ne saluta, pentru că noi eram luați de vâltoarea vieții și nu prea mai aveam timp să ne mai întâlnim', a declarat maestrul Ionel Garoafă pentru AGERPRES.

El a mai spus că Nelu Boată a prins generația de aur a muzicii populare românești ,'alături de Dumitru Zamfira, Cicea, Pompilică, artiști de neegalat', pe care se pare că o închide.

Potrivit lui Ionel Garoafă, folclorul se transformă, însă generația de aur a ținut foarte mult la calitatea și curățenia materialului muzical, precum și la funcția estetică a acestuia, pentru care studiau la cele mai mari exigențe.

'Nea Nelu ne-a transmis spiritualitate, ne-a transmis credință, dragoste, sinceritate, pentru a ne face să înțelegem că viața este doar sentiment, restul materialului nu contează. Așa a fost generația lor. S-a deschis ca o carte pentru noi și ne-a făcut să-l iubim și să asimilăm foarte repede cunoștințele pe care ni le-a transmis', a mai spus maestrul coregraf Ionel Garoafă.

Șefa Secției de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale din cadrul Centrului pentru Cultură și Artă Dolj, Amelia Etegan, a declarat că Nelu Boată, așa cum îi spuneau toți, este unul dintre instrumentiștii deosebit de valoroși pe care i-a dat această zonă.

'Era o prezență discretă, dar indispensabilă în suportul pe care îl acorda orchestra fostului Ansamblu Folcloric 'Maria Tănase' evenimentelor culturale locale, dar și naționale și internaționale. A pus umărul la apariția și promovarea Ansamblului 'Nicolae Bălcescu', precursor al Ansamblului Folcloric 'Maria Tănase' și era nelipsit în anii 2000 de la preselecțiile locale și naționale ale Festivalului Concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc 'Maria Tănase' și din componența orchestrei dirijate de maestrul Nicu Crețu. Era un bun profesionist, iar cei care au lucrat cu el l-au apreciat și i-au admirat modestia, finețea, tactul pedagogic. Din păcate, chiar astăzi se împlinesc nouă ani de la trecerea în neființă a maestrului Nicu Crețu și vreau să cred că acolo, undeva, în lumea fără dor, cei doi s-au întâlnit. Nea Nelu Boată, instrumentistul de excepție și omul de cea mai bună calitate aparține unei generații mari, o generație care a scris istorie. Plecarea sa este o mare pierdere. Este o pierdere a lumii muzicale contemporane care rupe contactul cu o generație care a valorizat la excepțional potențialul artistic al zonei', a declarat marți, pentru AGERPRES, Amelia Etegan.

Nelu Boată s-a născut la Craiova, la 19 februarie 1943. După cum povestea în interviurile pe care le-a dat, a deprins chitara în familie, avându-l drept mentor pe unchiul său, vestitul chitarist craiovean Cicea, potrivit datelor furnizate de familie.

În 1961 este remarcat de Maria Tănase, care îl invită să o acompanieze într-un turneu. Impresionată de talentul tânărului venit dintr-un mediu modest, artista îl sprijină material și moral, interesându-se inclusiv de formarea sa muzicală. În 1963,

Boată devine instrumentist al Ansamblului 'Nicolae Bălcescu' din Craiova.

Numele său figurează pe mai multe ediții discografice străine, dintre care se remarcă 'L'Orchestre Folklorique Roumain De Benone Damian - Pajtás Foundation Presents' (Stoof, 1977, Țările de Jos) și 'Les Virtuoses Roumains - Le Concert Fantastique' (Disques Pierre Verany, seria Marcel Cellier Collection, 1994, Franța; live la Victoria Hall, Geneva).

Din 1992, Boată este angajat la Craiova ca instrumentist al Ansamblului Folcloric 'Maria Tănase', instituție unde activează astăzi și fiul său, Bebe Boată, continuând tradiția chitarei în familie.

Nelu Boată a fost depus la capela Bisericii 'Sfântul Ierarh Calinic Cernicarul și Izvorul Tămăduirii' din Craiova, iar înmormântarea va avea loc miercuri, la cimitirul Sineasca. AGERPRES/(A - autor: Maria Mitrică, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)