Arborii seculari din județul Vrancea, adevărați martori ai pădurilor naturale de odinioară, sunt tot mai puțini, iar dispariția lor înseamnă pierderea unor ecosisteme întregi, avertizează specialiștii de mediu.

Silviu Chiriac, consilier în cadrul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate - Direcția Județeană de Mediu Vrancea, susține că acești arbori reprezintă 'ultimele urme vii' ale unor păduri care nu mai există astăzi.

'Arborii aceștia sunt niște martori ai pădurilor de odinioară, care ne arată exact ce specii compuneau cândva pădurile din Lunca Siretului. Acolo ar fi trebuit să existe mult mai mulți arbori de acest fel, dar, din păcate, mulți dintre cei care ar fi meritat acest statut au fost tăiați, rupți sau sau au ajuns într-o stare avansată de degradare, deși aveau vârsta și grosimea necesare pentru a fi protejați', a declarat, pentru AGERPRES, Silviu Chiriac.

Potrivit acestuia, arborii seculari rămași se găsesc adesea în zone unde structura pădurii a fost complet schimbată prin intervenția omului. Ultimii arbori care vor face parte dintr-un astfel de demers sunt trei plopi albi, situați în Lunca Siretului, la Haret. Estimarea vârstei lor este dificilă, dar calculele bazate pe diametru și ritmul anual de creștere indică valori impresionante.

'La Haret, în zona respectivă, avem pe partea dreaptă o pădure de salcâm, iar pe cealaltă parte o plantație de plop euro-american, o clonă cu creștere foarte rapidă, sterilă din punct de vedere reproductiv, care arată ca o cultură agricolă, dar în marginea căreia supraviețuiesc câțiva arbori bătrâni, nativi. Existența acestor plopi nativi demonstrează care sunt speciile adaptate natural și care ar fi trebuit să rămână acolo. După măsurători la nivelul pieptului, respectiv la circa 1,30 metri, toți trei plopi au peste 500 cm circumferință, iar unul ajunge la circa 620 de centimetri, ceea ce înseamnă un diametru de aproape doi metri. Raportat la creșterea anuală potențiala , vârsta estimată poate fi cuprinsă între 250 și 350 de ani. Sunt cifre impresionante, care arată ce pierdem. În perioada următoare vom depune documentația necesară, pentru ca acești adevărați coloși să fie protejați cum se cuvine', a spus Chiriac.

Specialistul subliniază că acești arbori sunt extrem de valoroși inclusiv pentru silvicultură, deoarece reprezintă o resursă genetică de excepție.

'Silvicultorii de la pepiniera Dumbrăvița merg în fiecare an la plopii foarte bătrâni din zona Haret și colectează semințe. Din puful acela se obțin zeci de mii de puieți de plop alb, care sunt replantați pe raza Ocolului Silvic Focșani. Faptul că acești arbori au trăit 200-300 de ani arată o reziliență extraordinară și o adaptare perfectă la condițiile locale', a arătat Chiriac.

În ceea ce privește rolul ecologic, expertul a explicat că fiecare arbore secular este un ecosistem în sine.

'Dacă stai sub un astfel de arbore, descoperi cuiburi de păsări, insecte, licheni, ciuperci, crengi moarte care susțin viața. Practic, fiecare arbore foarte bătrân este un micro-univers complet. Tot ce ține de biodiversitate se regăsește acolo. Pierderea unui astfel de arbore nu înseamnă doar pierderea unui copac, ci dispariția unui ecosistem întreg, pentru că fiecare arbore foarte bătrân este un ecosistem complet, imposibil de înlocuit prin plantări rapide', a precizat el.

La nivel oficial, numărul arborilor protejați prin lege în județ este în continuă scădere.

'În evidențele noastre oficiale figurau aproximativ 12 arbori protejați la nivelul județului Vrancea, majoritatea în Focșani. Mulți dintre ei au dispărut între timp, s-au uscat, s-au prăbușit sau au fost declasați pentru că nu mai puteau fi salvați. Practic, cred că puțin mai mult de jumătate mai există astăzi. Asta deși avem, la urma urmei, o politică privind arborii remarcabili, o lege care spune clar: acolo unde un arbore există pe domeniul public, pentru că pe domeniul privat nu ne putem băga, dacă există un arbore care are o vârstă minimă, un diametru minim sau reprezintă ceva simbolic pentru comunitate, atunci poate fi propus să intre în catalogul arborilor remarcabili. El devine astfel protejat de lege, monitorizat și intră sub o atenție specială', a explicat consilierul APM.

În municipiul Focșani, arborii seculari sau remarcabili rămași sunt puțini și izolați, fiind identificați în mai multe puncte ale orașului. Printre aceștia se numără un stejar pe strada Timiș, un stejar în curtea Băncii Comerciale, în zona Fundătura Cuza Vodă, un stejar în zona Școlii nr. 10, un arbore de mari dimensiuni în zona Pieței Unirii, în dreptul unui magazin, care urmează să fie evaluat pentru includerea în categoria arborilor remarcabili. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Silviu Chiriac/Facebook.com