Acordul cu blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay) poate contribui la afectarea patrimoniului genetic vegetal național, respectiv la dispariția unor soiuri, din cauza importurilor, la creșterea amprentei de carbon și la dezechilibre în piața europeană și locală, atrage atenția conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău.

Reprezentanții BRGV mai consideră că România nu este pregătită suficient pentru un astfel de acord, în contextul în care nu există o infrastructură suficientă de control al produselor modificate genetic și al patogenilor.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană (UE) și Mercosur reprezintă o extindere a zonei de liber schimb în care vor putea fi eliminate pentru o bună parte dintre produsele importate taxele vamale.

Potrivit BRGV, la nivelul României, procentul importurilor este mai ridicat decât cel al exporturilor, context în care noul acord ar putea conduce către proporție și mai ridicată de produse care ar putea ajunge în piață.

'Dacă ne referim la domeniul agricol național, noi n-am reușit să ne echilibrăm cum trebuie după anii 90'. Am ținut-o în agricultură în reforme care nu au adus agricultura la nivelul competitiv european, de aceea suntem dependenți de importurile de alimente și asta nu ne face bine. Nu am avut o politică coerentă, strategică de dezvoltare echilibrată a agriculturii românești. Sigur, au fost multe nemulțumiri la nivelul agricultorilor noștri vizavi de cum sunt tratați față de alții din alte state membre fie pe nivelul subvențiilor, pe sprijinul primit de la stat sau pe legislații care să îi ajute, fie în valorificare sau în procesare. Ați văzut și dublu standard pe zona produselor alimentare, importuri care au venit cu prețuri mai mici și atunci au avut de suferit producătorii noștri. Dacă facem o scurtă radiografie, noi nu am reușit să ne echilibrăm din punct de vedere agricol cu celelalte state membre europene. Acum, sigur, s-ar putea ca problemele să se accentueze și mai mult, să nu fim atât de bine pregătiți, pentru că se lărgește această piață, această posibilitate de a importa în cazul nostru, produse agricole', a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

Importurile de produse din America de Sud ar putea contribui la creșterea amprentei de carbon, în situația în care UE a pus în ultimii ani accentul pe scăderea emisiilor cu efect de seră, existând totodată semne de întrebare cu privire la produsele modificate genetic care ar urma să fie importate prin efectul acordului cu statele din blocul Mercosur.

'Ne gândim la politicile europene care, până mai ieri, încurajau dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare și politica europeană care era îndreptată spre zona aceasta de reziliență în agricultura din orice stat membru, pentru a avea produse de calitate, proaspete și cu cheltuieli mai mici, mai ales în ceea ce privește aprovizionarea. Se punea mare accent pe carbon, că transporturile acestea și mișcarea mărfurilor pe distanțe foarte mari generează emisiile de carbon și că bine ar fi să avem produse obținute pe lanțul scurt de aprovizionare bine-cunoscute pentru a avea o alimentație sănătoasă. Acum vorbim de o aprovizionare de mare distanță care s-ar putea să aducă surprize. Importurile extracomunitare ar trebui mai bine verificate și nu stăm foarte bine la nivelul laboratoarelor de control privind calitatea acestor produse. Cei care intră acum în competiții cu noi au dreptul să folosească organisme modificate genetic (OMG) și, sigur, faptul că noi nu am făcut introducerea acestor produse OMG, cu siguranță va pune presiunea mai mare și pe zona semințelor. Suntem în fața unei mari pericol, știm discuțiile aprinse la nivelul Comisiei Europene pe un dosar în care România luptă să țină piept, acel dosar al NGT-ului (noile tehnici genomice). Încercăm să câștigăm timp, tocmai cu scopul de a putea conserva aceste resurse necontaminate. România trebuia mai bine pregătită pentru acest acord. Nu suntem pregătiți suficient', precizează cercetătorul.

Nu în ultimul rând, introducerea de noi produse, soiuri sau semințe ar putea afecta patrimoniul genetic vegetal național, consideră conducerea BRGV.

Potrivit unui analize, România deja a pierdut, în ultimii 35 de ani, peste 2.600 de soiuri de plante legumicole.

'Patrimonul genetic vegetal, da, este în pericol. Pe lângă celelalte pericole schimbări climatice, neglijența omului, industria chimică, mulți alți factori mutageni care contribuie la degenerarea sau pierderea resurselor genetice, acum deschiderea acestui canal de import extracomunitar poate să aducă și lucruri nedorite, patogeni noi la plante. Pot să dispară anumite soiuri în principal din două motive. Unul, ar putea fi descurajați cultivatorii noștri să mai folosească resurse genetice românești pentru că, automat, prețul de producție s-ar putea să fie mai mare în situația în care libertatea producătorului este mult mai mare față de la noi unde avem norme mai dure în administrarea îngrășămintelor, a substanțelor chimice și, sigur, tehnologiile de cultură sunt mult mai controlate la noi decât acolo, mergând până chiar și la sămânța folosită, cea modificată genetic. Deci, pe de-o parte, prețul foarte mic de vânzare ar putea să îl determine pe producătorul nostru să renunțe la activitatea agricolă și, odată cu aceasta, să pierdem și soiuri, iar pe de altă parte putem să le pierdem prin contaminare. După '90 am pierdut la evaluarea pe care am făcut-o, peste 2.600 de soiuri românești numai în zona legumicolă. Am pierdut un adevărat tezaur și pierdem în continuare pentru că nu avem pe de-o parte strategii de conservare, și nici strategii de producere de semințe în România. Aceste importuri pot să ajute pe moment din punct de vedere al prețurilor, dar pot să apară perturbări mari cu repercusiuni în viitor', apreciază Costel Vînătoru.

În schimb, acordul UE-Mercosur ar putea ajuta România cu importuri în perioadele în care agricultorii nu pot realiza producții din cauza condițiilor meteo, dar, de preferat, adaugă directorul Băncii, lanțul scurt de aprovizionare rămâne cel mai viabil într-o situație de criză.

'Trebuie să gândim foarte bine la strategia aceasta de dezvoltare a agriculturii românești pentru că avem oportunități, dar am văzut la nivel internațional ce se întâmplă, pot să apară anumite embargouri sau anumite situații în care anumite canale de aprovizionare pot să fie închise și atunci să ne pară rău că nu ne-am consolidat după conceptul care a fost bun până acum să încercăm să dezvoltăm lanțul scurt de aprovizionare. Partea bună a acordului este că putem să trecem mai ușor peste anumite perioade de criză, de exemplu, vorbind de condiții climatice extreme când producția la noi este mică și putem apela la importuri care să fie convenabile la preț. Avem foarte multe de făcut și, sigur, mă tem ca anumite proiecte care erau în derulare și care duceau la sustenabilitate, la progres în agricultura românească să nu fie descurajate, să nu fie întrerupte și mulți fermieri să fie nevoiți să-și abandoneze activitatea. Vorbim de o stare ușor de panică, de necunoscut și sunt motive întemeiate pentru că nu s-a făcut suficient pentru a ne pregăti pentru această extindere de piață, pentru acest acord nou cu state. Trebuie să fim conștienți că sunt puternice, mai ales din punct de vedere agricol, și pot dezechilibra rapid agricultura europeană și, de ce nu, cea românească', a subliniat Costel Vînătoru.

România a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, după ce s-au negociat, alături de alte state europene, elemente suplimentare de protejare a producătorilor români și europeni, cu precădere în sectorul agricol, a declarat recent președintele Nicușor Dan. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)