Aderarea la Spațiul Schengen a dus la o reducere semnificativă a aglomerației în punctele de trecere a frontierei, însă polițiștii au trecut la aplicarea unor metode moderne de compensare: analiză de risc mai avansată, acțiuni operative mai frecvente și cooperare internațională mai strânsă, afirmă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) într-un comunicat transmis miercuri.

Ministerul face un bilanț al intrării României la Spațiul Schengen și promite că va publica un raport privind evaluarea țării noastre după aderare.

'La un an de la intrarea României în Spațiul Schengen, efectele sunt vizibile în viața noastră de zi cu zi. Călătorim mai ușor, pierdem mai puțin timp, iar aglomerația de la trecerile de frontieră s-a redus semnificativ. În același timp, instituțiile statului își îndeplinesc atribuțiile prin metode mai moderne, mai rapide și mai bine coordonate. Aderarea s-a realizat etapizat: mai întâi au fost eliminate controalele sistematice la frontierele aeriene și maritime, iar apoi la frontierele terestre. Astăzi, România este integrată pe deplin într-un spațiu european al liberei circulații, dar și al unei responsabilități comune pentru siguranță și ordine publică. Pentru cetățeni, beneficiul imediat este timpul câștigat: deplasări mai fluide, mai puține formalități, mai multă predictibilitate pentru familii, pentru cei care lucrează în afara țării, pentru transportatori și pentru mediul de afaceri. Aceasta înseamnă și costuri mai mici în economie. Unele analize au estimat că lipsa participării depline la Spațiul Schengen a generat pierderi de peste 2 miliarde de euro pe an; în consecință, după aderare, câștigul economic anual este pe măsură', menționează MAI, în comunicatul de presă.

Spațiul Schengen nu înseamnă 'fără reguli', ci reguli aplicate mai eficient: controale țintite, bazate pe evaluarea riscurilor, și intervenții rapide acolo unde există indicii reale de încălcare a legii, arată sursa citată.

'Pentru Ministerul Afacerilor Interne, apartenența la Spațiul Schengen a însemnat o responsabilitate mai mare. S-a trecut de la verificări sistematice la frontieră la măsuri moderne de compensare: analiză de risc mai avansată, acțiuni operative mai frecvente și cooperare internațională mai strânsă. Structurile au acționat integrat: Poliția de Frontieră, Poliția Română, Inspectoratul General pentru Imigrări și unitățile specializate, cu obiectivul central de a proteja siguranța cetățeanului. În paralel, au fost realizate investiții în infrastructură și tehnologie: sisteme de detecție, scanere, supraveghere modernă, sisteme de recunoaștere automată a numerelor de și aplicații informatice. Un exemplu concret este aplicația EDAC, care transformă datele disponibile în alerte utile pentru intervenție. În practică, astfel de alerte pot contribui la identificarea unor persoane urmărite, la găsirea unor persoane dispărute și la recuperarea unor autovehicule. Spus simplu: intervenția poate fi mai rapidă și mai precisă, ceea ce înseamnă comunități mai sigure și o capacitate mai bună de a combate rețelele infracționale', evidențiază comunicatul MAI.

De asemenea, s-a schimbat și modul de lucru cu partenerii europeni.

Ridicarea controalelor la frontierele terestre a necesitat patrule comune, verificări în zona de frontieră și acțiuni coordonate între autorități. România a participat activ la aceste mecanisme și a contribuit, împreună cu celelalte state, la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

'De asemenea, s-a încheiat prima evaluare Schengen după aderare, iar raportul final urmează să fie publicat. Din informațiile comunicate până în prezent și din declarațiile publice, România a fost apreciată pentru contribuția la protejarea frontierelor externe, iar evaluarea a fost descrisă ca foarte bună. Totodată, s-a arătat că unele rezultate operaționale au fost considerate remarcabile, iar anumite practici pot constitui repere pentru standarde aplicate mai larg la nivel european', se mai afirmă în documentul MAI. AGERPRES / (AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)