În preajma Crăciunului, pe meleagurile trovanților se prepară pomana porcului, o masă cu preparate pregătite în tuci cu untură, dar și foi cu lapte și afumătură, o ciorbă specifică comunei Bozioru, gătită atât pe timp de vară, cât și iarna, care aduce aminte de transhumanță și creșterea animalelor.

Comuna Bozioru din județul Buzău, unde se curbează Carpații, ascunde probabil cel mai spectaculos relief format din trovanți, stânci cu forme bizare cunoscute și sub numele de 'pietre vii'. Cei mai reprezentativi, cunoscuți și accesibili trovanți din județul Buzău sunt 'Babele' de la Ulmet.

Tot în Bozioru, la Nucu se găsesc vestigii rupestre care oferă o încărcătură spirituală deosebită tuturor celor care se încumetă să le viziteze. Cu o suită de atracții turistice importante, localitatea se remarcă și din punct de vedere gastronomic printr-un preparat care poate fi gătit atât vara, cât și pe timpul iernii, în rețetă regăsindu-se afumătura sau untura. Este vorba despre foile cu lapte, o ciorbă locală ce ar avea rădăcini în obiceiurile localnicilor de a folosi laptele și carnea.

În preajma Crăciunului se prepară pomana porcului, la care sunt invitați toți cei care au dat o mână de ajutor în gospodărie, la sacrificarea porcului.

'Înainte de Crăciun, imediat după tăiatul porcului, se face pomana porcului. Se ia carnea, se pune la prăjit și asta este pomana porcului pentru cei care participă la tăiatul porcului și la băgatul porcului în casă, cum spunem noi. De Crăciun, pregătim din porc celelalte produse, caltaboș, lebăr, tobă și sarmale, plus acriturile, varza acră sau murături. La pomana porcului avem, pe lângă carne, și mămăliguță. Foile cu lapte la noi reprezintă o mâncare frecventă. Pot fi folosite foile de sfeclă, lobodă albă, cele de urzică, inclusiv ștevie sau, pe timp de iarnă, lăptucica, o plantă care nu degeră și poate crește sub zăpadă. Înainte scoteau carne de la garniță și în special carnea care era mai grasă. Cei care nu aveau carne, puteau să pună și jumări. Vara se poate prepara cu verdețuri proaspete, iar iarna, cu foile congelate în timpul anului. În trecut, în fiecare gospodărie exista un animal, o vacă, oi, aveau lapte și din lapte făceau o lungă linie de produse. Erau mulți care băteau laptele crud și scoteau untul. După aceea, scoteau brânza. După brânza rămânea jintița, produs pe care îl foloseau la foile cu lapte. Era un pic acrișoară, deci îi dădea la foile cu lapte un gust acrișor. Este o mâncare tradițională la noi, iar laptele mai este folosit spre exemplu și la varză cu lapte, cartofi cu lapte sau la lubenele cu lapte', a declarat, pentru AGERPRES, ghidul local Andrei Drăgnescu.

Nu se cunoaște un moment anume când localnicii au început să prepare foile cu lapte, în schimb, preparatul a fost transmis din generație în generație. Rețeta nu este complicată, iar timpul de preparare depășește puțin peste 30 de minute. Un preparat pe cât de hrănitor și bogat la prima vedere, pe atât de ușor și răcoritor.

'Foile se pun la fiert și apoi se toacă. Acesta ar fi primul pas când pregătești foile. După aceea tăiem ceapa verde, o punem la călit în ulei sau în untură, tocăm mărar și le călim împreună. Adăugăm după aceea foile și le potrivim de sare. Se pune apoi laptele prins și se lasă la fiert. În același timp punem și carnea afumată, ca sa aibă timp să se fiarbă puțin și se lasă în jur de 30 de minute la foc. Poate fi mâncată și iarna, ținând cont că avem afumătură, pentru că acum, în perioada Crăciunului, se fac de toate, dar este mai ușor de făcut vara când ai toate celelalte ingrediente proaspete la dispoziție. Este o rețetă tradițională pe care am învățat-o de la bunica mea provenită din zona Galațiului, dar a preluat-o de la soacra ei din Ulmet și de la bunicul meu. Ne făcea când eram copii, pentru că era la îndemânî și avea lapte tot timpul la prins. Eu asociez mâncarea aceasta cu comuna Bozioru. Oriunde ne-am plimbat, doar în zona Buzăului am găsit-o, unele voci spun că din Bozioru a plecat, de fapt, spre toate celelalte zone. Avem câteva unități de cazare care încearcă să povestească turiștilor și să le spună ce ar putea sa mănânce în această zonă. Produsul a fost foarte bine primit de cei din turism, sunt foarte deschiși la a le oferi ceva nou și mai ales ceva local. Noi chiar am făcut o listă, la un moment dat, cu diverse preparate care se pot face pentru turiști, printre care aceste foi cu lapte, pe lângă orezul cu prune lojnite, pe lângă ciorba de fasole cu gutui, dulceața de soc și gogoșile cu dulceață de soc și multe altele', a precizat, pentru AGERPRES, Simona Șerban, localnică din Bozioru.

Reprezentanții Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC) Buzău apreciază că deja sunt restaurante, pensiuni și puncte gastronomice în județ în care preparatele tradiționale și-au făcut loc.

'Foile cu lapte sau ciorba de babic sunt tot mai prezente în meniul pensiunilor și al punctelor gastronomice locale din județul Buzău. Turiștii sunt încântați să regăsească preparate locale și chiar apreciază Buzăul foarte mult pentru oferta culinară. Mulți turiști acum lasă recenzii online, menționând cât de bine au mâncat la Buzău. În ultimul an, au existat inițiative și ale restaurantelor din Buzău de introducere a preparatelor locale în meniu, fie urmând rețeta clasică, fie reinterpretate', a transmis, pentru AGERPRES, președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal.

Pe lângă foile cu lapte, și toate celelalte preparate tradiționale pe care le regăsim în bucătăria românească în preajma Crăciunului se prepară cu carnea peciută și afumată cu lemn de prun.

'Carnea afumată iese gustoasă dacă se folosește lemnul de prun. Am mai încercat și variații cu lemn de fag sau cu orice altceva, dar nu, iese puțin mai amăruie. Cu lemnul de prun îi dă și o culoare mai roșiatică, iar mirosul este unul neutru. După ce tăiem porcul, peciuim carnea, o dăm cu sare grunjoasă și o lăsăm la uscat. Se lăsă o zi, două, ca să înceapă să se strângă puțin. Și după aceea se bagă la afumătoare. Lemnul de prun este cel care o și frăgezește, îi dă și o culoare mult mai frumoasă și nu are un gust sau miros foarte pronunțat. Cu lemn de fag, de exemplu, dacă încerci sau cu un alt tip de lemn, chiar și cu nuc, se cam amărăște. Pentru condimente, în general căutăm usturoiul românesc și cimbrul românesc. Sunt mai bune, ba chiar există și un cimbru pe care îl poți găsi pe dealurile Boziorului, nu este cimbrul acela pe care-l știe toată lumea, este un alt tip de cimbru, cum sunt multe variații de foarte multe plante și condimente', a mai spus Simona Șerban.

Alături de mâncărurile pregătite de pomana porcului, pe masă se mai pun gogoși de post sau preparate cu lapte acru și turnate cu lingura, pentru persoanele care vor să de dedulcească, sau plăcintă de lubene.

Păstrarea rețetelor tradiționale reprezintă rădăcini ale comunității, alături de meșteșugurile locale. Prin intermediul Asociației Femeilor din Ținutul Buzăului, o organizație comunitară din comuna Bozioru, îndeletnicirile de altădată sunt scoase la lumină și împărtășite atât tinerilor, cât și vizitatorilor care calcă pragul localității.

'Asociația Femeilor din Ținutul Buzăului are de gând nu doar să promoveze obiceiurile locale, dar și să reactiveze femeile din localitate pentru a desfășura activități care să le ajute atât pe ele, cât și generațiile viitoare să învețe despre încondeierea ouălelor, despre țesut, cusut la andrele sau pe etamină, tot ce are legătură cu tradițiile și patrimoniul nostru cultural', a subliniat președintele asociației, Simona Șerban.

Bozioru este una dintre comunele care fac parte din Geoparcul 'Ținutul Buzăului', recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural de importanță mondială. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)