Primăria Scorțoasa din județul Buzău a solicitat Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) un raport detaliat privind caracteristicile nămolului din Vulcanii Noroioși, scopul fiind acela de a-i determina proprietățile terapeutice necesare în procesul de obținere a statutului de stațiune turistică de interes local pentru comună.

Administrația locală arată că, pentru determinarea unor calități terapeutice, sunt necesare analize de specialitate. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale care ies la suprafață de la adâncime, traversând un sol argilos și pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă, iar nămolul format se usucă în contact cu aerul formează conuri asemănătoare unor vulcani.

'Cu sprijinul INRMFB am luat la cunoștință că, 'istoric vorbind, tipurile de noroi din comuna Scorțoasa nu sunt cunoscute ca având virtuți terapeutice', însă, pentru atribuirea calității de substanță minerală terapeutică este necesară realizarea unui studiu de farmacodinamic și a unui studiu clinic, în concordanță cu legislația în vigoare. Mai mult, același institut ne indică faptul că, pentru obținerea statutului de areal/stațiune climatică, balneară sau climatică este necesară întocmirea unei documentații specifice ce se depune la Ministerul Sănătății, iar pentru activitatea turistică, în baza legii turismului se atestă stațiunile turistice din România', a transmis, pentru AGERPRES, Primăria Scorțoasa.

Administrația locală mai arată că proiecte care vizează dezvoltarea durabilă a zonelor cu vulcani noroioși a depus atât Consiliul Județean (CJ) Buzău, cu scopul modernizării drumurilor județene DJ 102F și DJ 220A, cât și comuna Scorțoasa, pentru înființare de sisteme de alimentare cu apă și canalizare.

'Urmare precizărilor INRMFB am încheiat un Contract de Prestări Servicii pentru efectuarea de analize complete, respectiv prospecțiuni, analize fizico-chimice și microbiologice, indicații terapeutice ale substanței și minerale terapeutice - nămol din fluidul Vulcanilor Noroioși de pe raza Comunei Scorțoasa. (...) Menționăm că, în continuare, suntem preocupați pentru accesarea de proiecte care să asigure dezvoltarea localității din punct de vedere turistic, cât și medical în vederea obținerii statutului de stațiune', a mai transmis sursa citată.

Potrivit raportului de încercări solicitat inițial remis AGERPRES de către Primăria Scorțoasa, în componența organică a nămolului se regăsesc, printre altele, cantități de carbon și azot organic, acizi humici, ceruri, rășini sau hidrocarburi dar și minerale precum Clor, Brom, Iod, Sodiu, Potasiu, Calciu, Magneziu sau Fier.

'Primăria a făcut un studiu incipient prin INRMFB, privind calitățile noroiului. Răspunsul este unul general, dar vor trebui mai multe studii făcute', a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Scorțoasa, Vasile Săcuiu.

De altfel, Vulcanii Noroioși au făcut în ultimul timp obiectul mai multor studii și analize. O echipă a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a efectuat teste utilizând drone echipate cu senzori de ultimă generație, tip LiDAR, radar de penetrare a solului, magnetometre, camere termice și senzori de gaze, în zona Vulcanilor Noroioși, pentru a descifra structura ascunsă a terenului. Activitățile au fost desfășurate de către cercetători din cadrul Laboratorului de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educație (GeoEduLab) al Institutului Național de Fizică a Pământului, în parteneriat cu Skyline Drones și SPH Engineering. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)