Îngrijirea nu trebuie să depindă de noroc, de adresă sau de situația materială, ci trebuie să devină un drept social, a afirmat, marți, la Congresul Național de Îmbătrânire Activă, Ionuș Foldeș, lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, în cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj.

Ionuș Foldeș, care este și vicepreședinte al Societății Sociologilor din România, a prezentat rezultatele studiului 'Cine are, primește grijă? O lectură a inegalităților sociale din România', realizat împreună cu Mihaela Hărăguș, Universitatea Babeș-Bolyai.

'Primul lucru pe care vreau să-l subliniez astăzi este că îmbătrânirea nu trebuie privită ca o problemă. Îmbătrânirea este o realitate socială, este o parte firească a vieții noastre, care vine atât cu provocări cât și cu oportunități. Aș vrea să spun un lucru cu sinceritate: cei care trăim în București, în Cluj sau în câteva alte orașe suntem privilegiați, indiferent de vârstele pe care le avem. Acolo există servicii, există infrastructuri, există furnizori privați, există inițiative civice. Dar acest privilegiu nu este distribuit egal în România și exact aici apar marile diferențe. Despre asta vreau să vorbesc astăzi și despre asta este studiul nostru', a spus el.

Potrivit acestuia, analiza relevă faptul că acolo unde sunt bani sunt și servicii, fie publice, fie private, în județele din sudul și vestul României fiind o rețea foarte slabă de centre de îngrijire.

'Pornind de la analiza pe care o vedeți în față, (...) vedem clar că acolo unde sunt bani sunt și servicii, fie publice, fie private. Harta ne arată cu albastru județele unde avem o rețea dezvoltată a serviciilor de îngrijire, iar cu gri cele mai multe județe din sudul României, din vestul României care dispun de o rețea foarte slabă. De asemenea, vedem serviciile reprezentate de ONG-uri și firmele. E bine să avem inițiativă civică, da, ONG-urile reprezintă un astfel de exemplu, dar ne putem gândi, pe lângă filantropie, în ce fel îngrijirea devine un nou model de business. E bine să reflectăm și la aspectele astea, mai ales în contextul în care vorbim despre sustenabilitate și dezvoltare sustenabilă financiară', e explicat Foldeș.

Totodată, sociologul a subliniat că cele mai multe centre de îngrijire și număr de paturi se înregistrează în zonele cu un procent mare de locuri de muncă înalt calificate, unde serviciile de sănătate în general sunt mai dezvoltate, unde, în mod surprinzător, există o populație mai mare de vârstă activă.

'Pe de altă parte, avem un număr mai mic de astfel de servicii acolo unde proporția de persoane vârstnice este mai crescută. Asta ce ne arată? Ne arată că îngrijirea astăzi urmează mai degrabă resursele și mai puțin nevoile seniorilor. Căminele și unitățile private răspund bine pentru cei care își permit. Problema se întâmplă cu cei care au nevoie, dar nu au resurse. Aceștia, din păcate, sunt cel mai puțin vizibili. Și o altă analiză pe care am făcut-o pe baza unor date culese cu ajutorul colegilor de la Institutul Român de Evaluare și Strategie ne arată care sunt caracteristicile persoanelor care sunt în risc de a nu beneficia de îngrijire, chiar dacă au nevoie de aceasta. Și ce vedem? Vedem că cei care locuiesc singuri, cei care locuiesc în mediul rural, cei care au o rețea socială slabă au șanse mai mari să experimenteze lipsa îndeplinirii nevoilor de îngrijire. De asemenea, vorbim și despre persoanele care au dificultăți materiale, cei care au rude apropiate în străinătate și, cel mai important, persoanele cu o sănătate precară. Aceștia sunt oamenii a căror voce nu o auzim, aceștia sunt oamenii pentru care ideea de îmbătrânire activă este ceva mai degrabă străin', a transmis Ionuț Foldeș.

În comparație cu alte țări, datele Eurostat arată că România are printre cele mai mici procente din PIB pentru servicii de îngrijire de lungă durată.

'Avem puține paturi în servicii specializate și un acces extrem de inegal. Am văzut astăzi că modele avem - și de asemenea, modele de bune practici. Unele sunt deja implementate și sustenabile, altele sunt în fază de proiect. Idei avem. Cred că este importantă popularizarea mecanismelor prin care învățăm din experiențele bune, învățăm să finanțăm corect, nu-i așa, și învățăm să recunoaștem că îngrijirea este un drept și nu un privilegiu. Pentru mine, întrebarea centrală este nu doar ce soluții avem, ci unde le putem găsi. Și soluțiile există. Trebuie să le căutăm în investiții în servicii publice și profesionalizare, în recunoașterea și sprijinul pentru familiile care oferă îngrijire, în parteneriate dintre public - privat - societate civilă și, foarte important, în comunitățile care deja fac lucruri bune. (...) Dacă există un mesaj pe care vreau să-l las astăzi, este că îngrijirea nu trebuie să depindă de noroc, de adresă, de situația materială. (...) trebuie să devină un drept social. Acest lucru nu se întâmplă peste noapte, dar poate să înceapă chiar și aici, printr-un dialog între politici, între practicieni și oamenii care trăiesc aceste realități', a mai spus acesta.

Provocările și soluțiile privind îmbătrânirea activă au fost dezbătute, timp de două zile, de peste 100 de specialiști de prestigiu din țară și străinătate, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile la Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, care a început luni, la Palatul Parlamentului. Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului aflat la cea de-a treia ediție.

'Îmbătrânirea activă reprezintă una dintre cele mai importante provocări și, în același timp, oportunități ale întregii societăți. În ceea ce privește politicile publice în domeniu, acestea trebuie să devină o prioritate și în România, ca în Germania. Prin Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, ne propunem să aducem la aceeași masă experți din diverse domenii pentru a găsi soluții concrete care să transforme vârsta a treia într-o etapă a vieții cu sens, demnitate și participare activă', a declarat Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă, organizatorul evenimentului.

România se confruntă cu unul dintre cele mai accelerate procese de îmbătrânire demografică din Uniunea Europeană. În prezent, potrivit datelor oficiale, aproape doi din zece români au peste 65 de ani, iar în 2060 situația va fi și mai îngrijorătoare - șase din zece români vor avea peste 65 de ani, dacă natalitatea nu va fi îmbunătățită.

Ultimele date de la Institutul Național de Statistică arată că persoanele cele mai afectate de deprivare materială și socială sunt cele de 65 de ani și peste (32,9%), urmate de oamenii cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani (28,4%). Cu toate acestea, țara noastră nu are un buget dedicat pentru susținerea calității vieții seniorilor, deși există o strategie pentru îmbătrânirea activă, se mai arată în comunicat. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: socasis.ubbcluj.ro