Peste 3.000 de persoane au semnat până în prezent inițiativa demarată de mai multe organizații civice prin care își arată sprijinul pentru vicepremierul Oana Gheorghiu pe care Consiliul Superior al Magistraturii o acuză de incitare la violență, ură sau discriminare.

CSM a anunțat luni că a decis să sesizeze organele abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, în legătură cu declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile ale magistraților.

Scrisoarea deschisă ''Semnează pentru normalitate: Magistrații nu sunt o categorie vulnerabilă și defavorizată'' a fost semnată până marți dimineața de peste 3.300 de persoane. Se solicită CSM să își retragă plângerea penală și să revină la rolul său fundamental - 'apărarea justiției, nu a privilegiilor', se arată pe pagina de Facebook a organizației Corupția Ucide.

''Consiliul Suprem al Magistraturii consideră că vicepremiera Oana Gheorghiu a incitat la violență, ură și discriminare atunci când a încercat să apeleze la sentimentele umanitariste ale magistraților pentru a-i convinge să înțeleagă și să accepte diminuarea pensiilor speciale. În consecință, CSM a formulat o plângere penală invocând articolul 369 din Codul penal, menit să apere categoriile protejate (adică persoanele sau grupurile de persoane atacate 'pe criterii precum rasă, etnie, naționalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare'). E ridicol ca magistrații, una dintre cele mai privilegiate categorii profesionale din România, să pretindă că sunt o categorie defavorizată și vulnerabilă. Și e periculos că un argument umanitarist, fie el oricât de nereușit formulat, a ajuns să însemne în ochii magistraților români incitare la violență, ură și discriminare'', susțin organizațiile care au inițiat demersul.

Potrivit acestora, magistrații trebuie să înțeleagă că principiul independenței justiției nu implică interdicția de a discuta despre sistemul de justiție și, spun ei, ar fi fost preferabil ca magistrații să se întrebe de ce a ajuns justiția să aibă o imagine atât de negativă în România.

Ei amintesc că, ''în urmă cu câțiva ani, cetățenii au protestat sute de zile la rând în stradă pentru a apăra justiția de atacurile politice, iar acum ''aceiași cetățeni se simt abandonați și trădați de justiție''.

''Invităm magistrații să reflecteze cu precădere asupra cauzelor acestei percepții covârșitor negative asupra justiției. Și să înțeleagă că a trata orice discuție critică despre justiție drept incitare la ură va agrava suplimentar această percepție negativă. Noi, cetățenii, vrem să simțim magistrații alături de noi în această luptă pentru independența justiției. Din nefericire, în ultima vreme am simțit prea des că unii înalți magistrați nu sunt alături de noi, ci mai degrabă alături de propriile interese, legate mai ales de pensiile speciale și de marii corupți. De aici și revolta noastră. Invităm, așadar, politicienii să se pronunțe cât mai responsabil în legătură cu independența justiției. Și invităm, de asemenea, magistrații să fie alături de cetățeni în efortul de a construi un sistem de justiție cât mai echitabil. Inclusiv sub raportul pensiilor speciale. Fiindcă, dacă nu reușim să construim o Românie cu justiție echitabilă, ne prăbușim cu toții în extremism și în haos. Indiferent cât de normale sau de speciale ne-ar putea fi pensiile'', explică sursa citată.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis luni un comunicat de presă în care susține că, prin declarațiile sale, Oana Gheorghiu a încălcat independența justiției și statutul magistraților într-un mod 'iresponsabil' și 'populist'.

Întrebată sâmbătă, într-o emisiune la Digi 24, cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a răspuns: 'Eu le-aș transmite magistraților un mesaj - le-aș spune că îi înțeleg. Este foarte greu să renunți la un lucru care ți s-a dat. (...) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta și dintr-o dată să ți se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinși într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta. România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum, iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe îi iau de undeva și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente'. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)