Proiectul de lege privind munca pe platforme, care transpune Directiva europeană în domeniu și clarifică statutul lucrătorilor, ar putea fi aprobat până la sfârșitul lunii decembrie, urmând să fie transmis pentru dezbatere și vot pe circuitul clasic, Senat și Camera Deputaților, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin.

O delegație din partea BNS, condusă de președintele confederației, a participat, vineri, la prima ședință de lucru pentru transpunerea Directivei europene privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platformele digitale.

'Am pus la dispoziția tuturor partenerilor sociali naționali reprezentativi, adică zona de business și zona sindicală, o analiză juridică comparată a situației reglementărilor muncii pe platforme în Uniunea Europeană, un proiect de lege pentru transpunerea Directivei și, nu în ultimul rând, o analiză macroeconomică a situației impactului acestor tipuri de activități economice. Am stabilit de comun acord să existe, pentru fiecare dintre actorii sociali, o săptămână plină pentru evaluare, analiză, înțelegere, pregătire de amendamente, urmând să aibă loc o a doua întâlnire, pe data de 21 noiembrie, ocazie cu care noi o să venim cu experții noștri ca să răspundem la întrebările pe care le au ceilalți parteneri sociali. Salutăm prezența structurii asociative a companiilor din domeniu care au fost astăzi la reuniune - și care și-au comunicat un prim punct de vedere. O să rămânem în contact, în dialog, astfel încât, undeva în luna decembrie, după consultările de la Ministerului Muncii, proiectul de lege să plece pe circuitul de avizare al ministerelor, iar până la sfârșitul lunii decembrie să fie aprobat în Guvern ca proiect de lege - și să fie transmis ulterior pentru dezbatere și vot pe circuitul clasic, Senat și ulterior camera decizională, care este Camera Deputaților', a menționat Dumitru Costin.

Potrivit acestuia, actul normativ urmărește să elimine vidul legislativ actual și să stabilească reguli clare privind drepturile angajaților și relația cu intermediarii. Fiecare stat membru trebuie să transpună Directiva până la sfârșitul anului viitor, 2026.

El a subliniat că Bolt și Uber au, fiecare, peste 50.000 de lucrători, fie direct sau prin intermediari.

'Prin această lege se pune la punct un pachet de reglementări, de norme, care nu există în momentul de față. Acoperim un vid legislativ. Astăzi este harababură în piață, nefiind reglementare. În principal, discutăm de clarificarea statutului pe care îl are un lucrător pe platformă. Directiva europeană cere în mod imperios ca un lucrător pe platforme să fie calificat ca un lucrător dependent de angajatorul său, nu independent, pentru că prin intermediul platformelor primești informații, comenzi, se fac plăți, îți primești drepturile, platforma fiind un sistem de management electronic la nivelul acelei companii. Tu, ca individ care faci servicii pentru acea platformă, ești legat în mod direct de aceasta. Nuanța juridică califică ulterior și drepturile pe care le ai ca lucrător dependent. Aici vorbim de concediu de odihnă, dreptul la sănătate și securitate în muncă, care sunt lucruri specifice unui lucrător dependent', a adăugat președintele BNS.

Potrivit acestuia, trebuie clarificați și transparentizați algoritmii în baza cărora operează aceste platforme.

'În momentul de față sunt mii de procese în instanțele de judecată din România ale unor lucrători care au dat în judecată platformele, încercând să afle în baza cărei reguli el a primit o cursă pe zi, iar altul a primit șapte, 10 sau 20 de curse pe zi, de aici venind și veniturile. De asemenea, trebuie pus la punct și reglementat modul în care se relaționează cu intermediarii, pentru că cea mai mare problemă în momentul de față o reprezintă intermediarii. Între platforma și lucrătorul propriu-zis există foarte mulți intermediari unde, din păcate, se regăsesc și cele mai multe spețe de abuzuri, aici însemnând muncă la gri, muncă la negru sau reținerea contribuțiilor la sănătate și la pensii care ulterior nu sunt virate oamenilor respectivi. Sunt multe lucruri care trebuie clarificate prin această lege, astfel încât acest tip de activitate, care este în creștere, să aibă un cadru de reglementare clar, predictibil, atât pentru operatorii economici, cât și pentru lucrătorii care își desfășoară activitatea, indiferent că sunt cetățeni români sau străini, marea lor majoritate lucrători non-UE - și aici ne referim la livratori, tot ceea ce înseamnă agent economic care gestionează business-ul, afacerea prin intermediul unei platforme, fiind mai multe tipuri de activități', a mai spus Dumitru Costin.

Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat, recent, constituirea unui Grup de inițiativă pentru lansarea Sindicatului Lucrătorilor de pe Platforme Digitale (SLPD) - o structură dedicată celor care activează prin aplicații, precum Uber, Bolt, Glovo, Wolt și altele similare.

Astfel, SLPD are ca obiective principale: apărarea membrilor în fața platformelor și intermediarilor; clarificarea statutului juridic al lucrătorilor pe platforme; promovarea unor reglementări fiscale și sociale corecte; asigurarea accesului la sănătate, pensii, șomaj și concedii medicale; inițierea negocierilor colective la nivel de platformă; reprezentarea lucrătorilor în dialogul social și instituțional cu Guvernul și ministerele; dezvoltarea unor beneficii colective, precum pachete de asigurări sau acorduri avantajoase cu lanțuri de benzinării.

Potrivit organizației sindicale, cei care aleg să devină membri ai SLPD vor beneficia de reprezentare, sprijin și protecție în fața platformelor și a autorităților, dar și de o voce comună în lupta pentru condiții de muncă echitabile și demne. AGERPRES/(A - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)