Dezinformarea poate fi combătută prin dezvoltarea gândirii critice și verificarea informațiilor din mai multe surse - este concluzia dezbaterii organizate, vineri, la Facultatea de Sociologie a Universității București.

Dezbaterea cu tema 'Dezinformarea și inteligența artificială - rolul UE în combaterea acestui fenomen' a fost organizată de Universitatea din București în parteneriat cu Biroul de Legătură al Parlamentului European în România.

Șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, Mădălina Mihalache, a afirmat că epoca modernă a dezinformării a început în anii '80.

'Dezinformarea există de multă vreme. Se poate spune că epoca modernă a dezinformării a început în anii '80, când agenții sovietici au inventat teoria conform căreia epidemia de SIDA care cuprinsese lumea la acea vreme a fost creată într-un laborator din Statele Unite. Deci iată, dezinformarea nu e nouă. (...) Astăzi, noile tehnologii ne permit, pe de-o parte, accesul rapid la informație și, pe de altă parte, ne expun la surse nefiltrate, care uneori au ca scop manipularea opiniei publice, fie prin ascunderea adevărului, prin trunchierea lui, sau, pur și simplu, prin minciună. Dacă ținem seama și de războiul de la granițele noastre, care nu se poartă doar cu arme convenționale, un război hibrid, este cu atât mai important ca Europa să poată contracara dezinformarea pentru a-și apăra cetățenii europeni', a declarat Mihalache.

Ea a subliniat că, potrivit Eurobarometrului din iunie 2025, dezinformarea este 'un motiv de îngrijorare' pentru cetățenii europeni, 66% dintre aceștia declarând că au fost expuși la dezinformare și știri false, procentajul fiind și mai mare la români - 82%.

Mădălina Mihalache a prezentat măsurile și instrumentele Uniunii Europene pentru combaterea dezinformării.

'Ține de fiecare dintre noi să facem un mic efort ca să verificăm o informație din multiple surse și să nu acceptăm imediat ca fiind adevărată, chiar dacă ne confirmă anumite idei pe care le aveam. (...) Uniunea Europeană își propune să creeze un cadru care să protejeze cetățenii de dezinformare și de efectele negative ale folosirii nereglementate a inteligenței artificiale', a adăugat Mihalache.

Europarlamentarul Dan Barna a explicat că instrumentele dezinformării au evoluat de la manifestele pe hârtie la ecranul smartphone-ului.

'Instrumentele, acum, sunt mai rapide, mai insidioase și mai perverse. (...) Fiecare generație are un alt instrument la care trebuie să se adapteze. Capacitatea aceasta de a fi sceptic la valul de informații care vine spre tine, fără să devii un cinic și un nihilist, este de fapt provocarea generației tinere. (...) În lupta cu dezinformarea, avem instrumentele de la nivel european, dar, în plus, trebuie să fim capabili să nu cădem pradă dezinformării, adică să avem un bun echilibru și o gândire critică construită', a spus Barna.

Europarlamentarul Nicolae Ștefănuță i-a îndemnat pe tineri să își învețe părinții și bunicii să folosească informațiile din mediul digital.

'Ajutați-i pe părinții voștri să înțeleagă ceea au în față, pentru că sunt în mare pericol. Eu aș face parental lock, dar nu pentru copii, ci pentru părinți. Adică aș da telefoanele tinerilor să gestioneze ce văd și ce nu văd. Pentru că, în acest moment, sunt extrem de vulnerabili. Ajutați-i, educați-i! Nu stați fiecare pe telefonul lui și cu dreptatea lui în mână, ci mergeți spre alte generații', a transmis Ștefănuță. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO