Un monument dedicat memoriei a 21 de oameni din mai multe țări ale fostului bloc comunist, care au murit după ce s-au autoincendiat în semn de protest față dictatura comunistă, va fi dezvelit, sâmbătă, în localitatea Aita Mare.

Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Covasna și Asociația Foștilor Deținuți Politici, marchează 55 de ani de la moartea lui Marton Moyses din Aita Mare, care în iarna anului 1970 și-a dat foc în fața sediului PCR din Brașov. De asemenea, va fi adus un omagiu și lui Liviu Cornel Babeș (1942-1989), care și-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov în semn de revoltă față de regimul ceaușist, dar și celorlalți oameni din Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, Cehia, Slovacia și Germania care au recurs la aceste gesturi extreme de protest.

În cursul zilei de joi, la Sfântu Gheorghe au avut loc o serie de manifestări dedicate Revoluției anticomuniste din octombrie 1956 din Ungaria, care a început la Budapesta printr-un protest studențesc pașnic, iar apoi s-a transformat într-o amplă revoltă populară, reprimată violent.

Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din județul Covasna, Torok Jozsef, a declarat pentru AGERPRES că revoluția a avut ecouri și în România, unde au existat manifestări de simpatie și solidaritate.

În contextul marcării a 69 de ani de la acest eveniment, elevii au putut vizita gratuit Muzeul Victimelor Dictaturii Comuniste din Sfântu Gheorghe, amenajat în anul 2014 cu sprijinul Primăriei, care reunește documente, fotografii și diverse obiecte din perioada comunistă ce au aparținut unor localnici condamnați la închisoare, la muncă silnică ori la moarte.

Printre acestea se numără mandate de arestare sau reținere, dosare, note informative ale colaboratorilor Securității, rapoarte de filaj, procese verbale ale interogatoriilor, acte de trimitere în judecată, cereri de grațiere, acte de executare a sentinței, inclusiv de condamnare la moarte, dar și cărți poștale trimise de cei deportați.

În subsolul clădirii, aflate în vecinătatea Liceului de Arte 'Plugor Sandor' din municipiu, au fost reconstituite o 'cameră neagră' de aproximativ un metru lungime și jumătate de metru lățime unde erau izolați deținuții, o celulă cu două paturi de fier suprapuse și o cameră de interogatoriu și au fost expuse câteva uniforme ale foștilor deținuți de la închisoarea Jilava.

Torok Joszef a menționat că scopul acestui muzeu nu este numai de a aduce un omagiu victimelor dictaturii comuniste, ci și de de a fi un 'loc de învățătură' pentru urmași.

'De multe ori, când mi-aduc aminte de Securitate, nici nu-mi vin cuvintele ca să pot să vorbesc. Nu se poate uita, n-ai cum să uiți (...). De aceea am înființat această casă memorială, ca cei care nu știu ce s-a întâmplat în acea perioadă să vină să vadă. Eu am fost condamnat la 12 ani de închisoare, din care am executat nouă ani. Am fost arestat în 1965, după aceea ne-au dus la Aiud și de acolo m-au eliberat în 1974. Nu de aceea am făcut această casă memorială, ca să ne plângem. Anii aceia s-au dus. L-am făcut pentru tinerii care sunt și cei care vor fi, care nu au apucat acea perioadă ca să vadă, ca să învețe. Mesajul e ca tinerii să vină să vadă și să nu accepte sub nicio formă dictatura, indiferent de ce culoare e', a declarat Torok Jozsef.

Primăria Sfântu Gheorghe a obținut peste 11 milioane de euro prin PNRR pentru înființarea unui Muzeu al ororilor comunismului, care va fi amenajat în magazia de tutun a fostei Fabrici de țigarete.

Viitorul muzeu, la care se lucrează deja, se va întinde pe o suprafață de circa 3.000 de metri pătrați, iar colecția va cuprinde și obiecte donate de oamenii din Sfântu Gheorghe, reprezentative pentru perioada 1944-1989. AGERPRES/(A - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)