Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că acordurile de mediu pentru amenajarea unor hidrocentrale vor fi aprobate doar în baza unor studii și date obiective, iar problema crizei energetice nu ar trebui 'pasată' de la o persoană la alta, atrăgând atenția totodată că resursele financiare ar trebui direcționate către proiecte fezabile.

Ministrul Buzoianu s-a deplasat duminică în comuna Gura Teghii, din județul Buzău, unde a discutat cu localnicii pe tema continuării lucrărilor de construcție a hidrocentralei Surduc. Aceștia au afișat mesaje precum 'Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă și o mare prostie', 'Nu furați râul Bâsca Mare. El este al comunității. Uniți salvăm râul Bâsca Mare' sau 'Apă deturnată, viață anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă'.

O parte dintre locuitori au atras atenția că proiectul ar putea afecta atât mediul, cât și resursele de apă, din ce în ce mai reduse, atât de necesare populației.

Au existat și păreri conform cărora ar fi benefic orice proiect care ar aduce o 'fărâmă de energie' sistemului național, energia hidro fiind cea mai ieftină.

Diana Buzoianu a declarat la finalul întâlnirii cu localnicii că va susține orice proiect care este benefic sistemului energetic național, însă înainte de luarea unor decizii, va trebui să țină cont de studii și analize realizate de entități independente.

'Noi ne dorim, la Ministerul Mediului, să aprobăm absolut orice proiect care face bine pentru sistemul energetic, ne dorim să crească capacitatea energetică, puterea instalată să poată să fie din ce în ce mai mare, însă pe date obiective. Am avut mai multe discuții în coaliție și cele două propuneri care au fost puse pe masă de fiecare dată au fost legate fie de realizarea unor studii obiective complementare, pentru că studiile Hidroelectrica sunt contestate, astăzi am văzut la cetățenii din localitate și avem nevoie de o analiză care să nu vină din partea beneficiarului direct, fie modificarea legislației. Dacă vom merge înainte cu această lege pe care o avem, cred că este necesar să fie analizat obiectiv, făcut un studiu care să ne permită să luăm o decizie obiectivă. Ne dorim să nu construim o hidrocentrală pentru o zonă care nu mai are apa necesară. Îmi doresc ca proiectele bune să fie finalizate, doar că avem resurse limitate la Ministerul Mediului și la Ministerul Energiei. Este bine ca acele resurse să se ducă spre lucrările care au cea mai mare capacitate', a afirmat ea.

Ministrul a atras atenția că proiectele realizate în baza unor date din ultimii zeci de ani nu mai sunt corelate cu realitatea din teren, astfel încât resursele financiare ar trebui direcționate către obiectivele eficiente.

'Astăzi am avut ore în care am importat la preț poate dublu față de ceea ce am putut noi să vindem, dar nu am atins nici 50% din energia care ar fi putut fi produsă de hidrocentrale. De altfel, Hidroelectrica spune că există 6.400 de megawați putere instalată, nu ne putem aștepta ca această putere să fie atinsă. Avem proiecte care pe hârtie au o putere instalată de 6.400 și în nicio zi din ultimul an nu s-au atins măcar 3.200 de megawați. Asta ne spune că proiectele care au fost gândite se bazau pe niște debite care astăzi nu mai există. Astăzi avem o legislație care impune să fie calculată o medie de debite din ultimii 30 de ani. Este clar că debitul, media de debit din ultimii 30 de ani nu este cea care astăzi există în realitate. Și atunci întrebarea este de ce atragem privirea către lucrări care nu sunt nici eficiente, nici necesare? De ce nu ducem aceste resurse către lucrările care sunt cu adevărat necesare? Eu nu pot să răspund la această întrebare, dar pot să mă asigur că atunci când vom trece acordul de mediu, el să fie trecut pe niște baze obiective, pe niște date obiective obținute', a precizat Diana Buzoianu.

Pentru exemplificare, ministrul Mediului a vorbit despre stadiul unor lucrări din țară unde procentul de execuție variază de la 1 la 100%.

'La Cerna Motru, de exemplu, discutând cu foarte mulți experți, cu reprezentanții societății civile, am înțeles că acolo răul făcut pentru natură cu greu mai poate să fie îndepărtat. Acolo vorbim de o lucrare care a trecut de 95%, că nu se mai poate reface ceea ce a fost distrus acolo. La capătul opus, la Cornetul Avrig, avem 3 baraje care sunt astăzi în procedură de avizare. Unul dintre ele deja funcționează, deci este finalizat 100%. Al doilea este la 1% realizat. Noi vorbim pe hârtie ca și cum aceste proiecte toate depășesc 60% implementare. Al treilea baraj este la 25%. Deci, avem situații de la caz la caz și misiunea Ministerului Mediului este să se asigure că se uită pe fiecare caz în parte și ia o decizie obiectivă', a spus Buzoianu.

Ea a susținut că 'în ultimii zeci de ani' nu s-au făcut investițiile necesare în domeniu.

'A arunca vina pe un om care este de 3 luni de zile la minister, sigur că poate să fie un sport național în România să arunci vina, să pasezi vina pe alte persoane, dar cred că absolut orice om de bună credință care se uită la situație înțelege că în ultimii zeci de ani de zile nu s-au făcut investițiile care erau nevoie să fie făcute. Pe Pașcani am dat drumul, am analizat această lucrare, am făcut un studiu cu Apele Române, am dat drumul la această lucrare într-un timp record, practic, într-o lună de când mi-a ajuns la semnare de acest aviz, acord, l-am și pus în transparență. Aș fi vrut să fie alți miniștri care s-ar fi mișcat la fel de repede. La Surduc, da, cred că este nevoie să fie făcută o analiză. Eu nu spun să fie făcute analizele pentru a respinge aceste lucrări, dar spun că aș vrea ca absolut toți miniștrii să-și ia în serios treaba și să nu dea proiecte doar de dragul de a fi pe hârtie. Pentru că nu ne ajută cu nimic să avem putere instalată pe hârtie și de fapt să nu ajungem niciodată să o atingem nici măcar cu 50%', a punctat Buzoianu.

În context, reprezentanții Asociației 'Tainița Baștinei' din comuna Gura Teghii i-au transmis ministrului Mediului că nu sunt de acord cu continuarea proiectului Surduc-Siriu.

'Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar este ca o școală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu are apă, ne-o ia și pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel și lăsarea a peste 40 de km de apă fără volumul lui natural și peste 5.000 de locuitori nu vor mai avea acces la râu', a precizat președintele fondator al Asociației, Ștefan Constantin Petriceanu.

Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfășoară în județele Buzău, Covasna și Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala și a fost demarat în anul 1981. AGERPRES/(A,AS-redactor: Florin Zafiu, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto + Video: (c) Florin Zafiu/AGERPRES