Satele Preluca Nouă, Aspra și Preluca Veche se întind de-a lungul a zeci de kilometri pe Dealul Copalnic la altitudini cuprinse între 600 și 800 metri, având o populație totală de aproape 500 de locuitori, într-o creștere accelerată odată cu modernizarea căilor de comunicații.

Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES

Atestate documentar de la începutul secolului al XVII-lea, cele trei sate erau până în urmă cu 15 ani, greu accesibile, cu drumuri din piatră sau pământ pe alocuri. Odată cu asfaltarea drumurilor, construirea de poduri și rigole, viața oamenilor din aceste localități s-a schimbat radical. Locurile au devenit mai accesibile, localnici au începută să-și cumpere utilaje agricole pentru a putea lucra mai ușor pământul, iar orășenii au devenit interesați de cumpărarea unor terenuri și-au construit case noi, mici pensiuni turistice, iar unele locuri au ajuns chiar să fie utilizate pentru tabere educative anuale.

După ce urci drumul în serpentină înconjurat de pădurea umbroasă, ajungi în vârful unui platou întins care oferă ochiului o imagine panormică spre zona de câmpie și munte a județului Maramureș.

Familia Tămaș are o gospodărie în vecinătatea platoului, ascunsă în umbra unor copaci bătrâni, iar drumul până la casă e acoperit cu piatră măruntă, deasă. Câteva generații au trăit doar din munca câmpului, au crescut animale - vaci, porci, cai - și au valorificat pe piață o mare parte din bunurile strânse peste an. Curtea gospodăriei e plină de utilaje agricole, majoritatea second-hand, un tractor, dar și o căruță care pare a fi folosită mai rar.

'Din asta trăim și acum. Din munca la câmp. Din ce ne oferă natura, din animalele pe care le creștem, apoi, le vindem. Munca noastră începe dimineața devreme, sărbătorile le ținem, dar animalele nu știu de sărbători și trebuie să avem grijă de ele. Ne-am obișnuit cu puținul pe care-l avem, dar e un puțin pentru care muncim mult. Creștem animale, avem fânețe, cultivăm chiar și grâu în locurile unde se poate. Muncim ca să putem trăi. Câmpul și gospodăria ne țin casa și viața în picioare', spune Mia Tămaș, în vârstă 43 de ani, însoțită de o copilă care umbla desculță prin iarbă.

Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES

În timp ce povestea cu noi, soțul și o rudă, încercau să repare unul dintre utilajele de cosit iarbă.

Până aproape de anul 2000, localnicii din cele trei sate erau renumiți pentru pălinca de prune pe care o fabricau, iar în ultimii ani, brânza de oaie și urdă a unor stâne a devenit produsul cel mai căutat pe piețele din Baia Mare.

Pe aproape octogenarul Gheorghe Butuza l-am întâlnit pe coama unui deal ars de soare cu iarbă uscată, îngrijind vitele aflate în câmp, însoțit de nepoată venită în vizită din Germania.

Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES

'Lumea s-a schimbat tare mult. Oamenii s-au schimbat și mai mult, toți vor să trăiască cât mai modern, cât mai bine. Agricultura pe dealurile astea de aici e cam greu de făcut, trebuie să muncești mult pentru a obține orice. În urmă cu 40 de ani, aici nu erau utilaje, totul se făcea manual. Cosit, prășit, strâns, adusul din câmp cu cai, totul, dar totul din munca mâinilor. Acum cei cu posibilități și-au cumpărat un tractor, un plug, remorcă, ceva care să le ușureze munca. Eu, încă la anii mei, vreau să mai ajut familia având grijă de vacile aflate aici, în pășune' spune Gheorghe Butuza, de 79 de ani, care și-a trăit toată viața pe dealurile Prelucilor.

Agroturismul, taberele educative sau turismul de aventură a început să fie noua preocupare a celor mai tineri din cele trei sate care au simțit potențialul locului și interesul orășenilor de a urca Dealul Copalnicului și apoi a face o incursiune pe Defileul râului Lăpuș.

Pe Andrei Florian, fost IT-ist care a trăit în Cluj Napoca până la pandemie, revenirea acasă l-a determinat să rămână și înceapă un nou stil de viață, iar alături de fratele său a dezvoltat primul mini-complex turistic local care oferă și organizează evenimente muzicale, turism ecvestru, excursii prin pădurile din vecinătate și o mâncare tradițională.

Foto: (c) Andrei Florian / Arhiva personală

'Taberele pe care le organizez sunt special gândite pentru a educa copii să se descurce singuri, acestea fiind cu cazare, neapărat(...) La copii e vorba de desprinderea de mamă și de tată, dar și puterea de a rezista fără mami și tati, fără mâncare de acasă, confortul și toate pe care le au acasă. Aici ajunși, au un pic de responsabilitate, învață să se descurce singuri. (...)Toți copii din tabără care intră în contact cu un căluț, obligatoriu, învață să meargă la trap. Așa învață să se descurce și să controleze un căluț singuri și să meargă la trap. Îi învăț să echipeze calul, apoi învăț cum să-l îngrijească. Mergem și la ferma noastră de vaci, unde le arătăm ce înseamnă mulsul vacilor și fabricatul de brânzeturi. Tot ce facem noi împreună cu copii îi ajută foarte mult, deoarece copii nu mai au contact cu animalele, cum era cândva. Aici la noi, au acces la toate astea aceste lucruri cândva aproape firești. Pentru câteva zile, copii au posibilitatea să învețe lucruri noi despre viață și deprinderi care i-ar putea ajuta în viitor', afirmă Andrei Florian.

Cele trei sate situate la aproximativ 40 de kilometri de municipiul Baia Mare, aproape izolate odinioară, descoperă efectul modernizării, odată cu asfaltarea drumurilor, prezența curentului electric pe toată culmea dealului, accesul la telefonie mobilă, internet, panouri solare, dar și micile beneficii rezultate din agroturism.

Localnicii nu par deloc deranjați de mutarea orășenilor, majoritatea cu resurse financiare mult peste veniturile unei familii băștinașe. Unii dintre localnici, îndeosebi tinerii, încearcă să găsescă cele mai bune preocupări și afaceri pentru a face un ban și a configura un viitor aducător de prosperitate.

Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES

Pe de altă parte, mulți dintre locuitori se ambiționează să exploateze terenurile moștenite din generație în generație, să crească animale și întrețină livezile pomicole, să construiască alte case din banii adunați și munca prin străinătate. Rare par a fi casele vechi construite din lemn și lut părăsite, iar cei care le dețin încearcă să le conserve.

Preluca Nouă, Aspra și Preluca Veche se configurează ca potențiale locuri în care turismul rural va repune Maramureșul pe harta pasionaților de aventură, experimentarea unor zile de vacanță la țară, rafting și plimbarea în natură. AGERPRES/(A - redactor: Leontin Cupar, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ady Ivaşcu)