Din momentul începerii războiului în Ucraina, peste 26.000 de cetățeni au trecut ilegal granița în România, majoritatea prin zona montană a Maramureșului, dar au fost și cazuri de ucraineni care s-au întors acasă ca apoi să devină călăuze pentru alți conaționali, a declarat, sâmbătă, pentru AGERPRES, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliței de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmației, chestor, Florin Coman.

'În cele opt luni de activitate (din anul 2025, n.red.) am avut parte și de trei cazuri deosebite. Este vorba despre trei cetățeni ucraineni care au obținut protecție temporară în România, după care au fost identificați din nou la frontieră împreună cu alți conaționali, pe post de călăuză. Celor trei le-a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți. Călăuzele ucrainene au primit arest preventiv pentru o durată de 30 de zile, urmând ca, la finalul cercetărilor, să fie dispuse măsurile legale ce se impun', a spus Florin Coman.

Conform acestuia, într-un alt caz de trecere a frontierei s-a stabilit că un tânăr ucrainean în vârstă de 23 de ani, care beneficia de protecția statului român, a devenit călăuză pentru un grup de alte patru persoane.

'Cei cinci, cu vârste cuprinse între 21 și 41 de ani, după ce au trecut frontiera română, au solicitat protecția statului român. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că unul dintre tinerii în vârstă de 23 de ani era deja solicitant al unei forme de protecție a statului român, având rol de călăuză pentru conaționalii săi. Și în acest caz, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Maramureș a dispus măsura arestării preventive pentru 30 de zile pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți față de cetățeanul ucrainean de 23 de ani', a mai precizat Florin Coman.

Lucrătorii ITPF Sighetu Marmației au în administrare 366 de kilometri de frontieră cu Ucraina, acoperind județele Satu Mare, Maramureș și Suceava. Majoritatea trecerilor de frontieră au loc prin Munții Maramureșului, uneori prin cele mai periculoase locuri.

De la începutul conflictului din Ucraina, echipele mixte formate din salvamontiști și polițiști de frontieră au recuperat din munte peste 150 de cetățeni ucraineni, mulți aflați în stare critică de sănătate, răniți, epuizați fizic, demoralizați sau complet dezorientați.

De asemenea, directorul Serviciului Public Județean (SPJ) Salvamont Maramureș, Dan Benga, a precizat pentru AGERPRES că puțini ucraineni care trec granița în România realizează pericolul la care se expun.

'Munții Maramureșului (cu altitudini ce oscilează între 1.700 și 1.900 metri, n. red.) au porțiuni abrupte, ravene, stâncării, jnepeniș, dar și goluri de munte, unele relativ întinse. Odată intrați în zona împădurită, vizibilitatea scade vertiginos, iar lipsa aprecierii corecte a terenului poate provoca accidente fatale. Iarna, intervențiile în zona alpină sunt dificile, misiunile de salvare mult îngreunate și în contra timp. Majoritatea ucrainenilor care aleg să treacă în România se expun fără să-și dea seama la situații limită, unele între viață și moarte', a spus Dan Benga.

Un număr de 29 de ucraineni au murit în condiții extreme încercând să ajungă pe teritoriul românesc din momentul începerii războiului.

Din Ucraina se poate trece în România prin punctele de frontieră Sighetu Marmației (județul Maramureș), Halmeu (județul Satu Mare), Siret și Vicovu de Sus (județul Suceava). O bună parte a frontierei româno-ucrainene se întinde de-a lungul munților, iar zonele considerate periculoase nu figurează pe hărțile digitale disponibile pe internet.

Temporar, autoritățile de stat din regiunea Transcarpatia, Ucraina, permit deschiderea călătoriilor cu trenul pe linia ferată cu ecartament lat construită în anii 50 pe ruta Câmpulung la Tisa- Sighetu Marmației sau prin punctul de trecere a frontierei Valea Vișeului. AGERPRES/(A-redactor: Leontin Cupar, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)