Neparticiparea la educație și părăsirea timpurie a școlii, nesiguranța din mediul școlar, incidența mare a bullyingului și situația vulnerabilă a familiilor se numără printre principalele date îngrijorătoare semnalate de Organizația Salvați Copiii România, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

'Comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungând la 9.818 lei anual. La Evaluarea Națională din acest an, s-au înregistrat diferențe foarte mari între absolvenții de gimnaziu din mediul urban, a căror rată de insucces (medii sub 5) este de 9,15%, și colegii lor din mediul rural, unde această rată este triplă (30,09%). În 2024, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (440.734, ceea ce reprezintă 18,7% din populația rezidentă de această vârstă). Totodată, 1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut - incidența violenței fiind de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de cei din gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții', remarcă asociația.

Potrivit Salvați Copiii, cu un abandon școlar peste media europeană, costuri ascunse ale educației care limitează accesul egal la educație de calitate și un clivaj cronic între copiii din mediul urban și cei din mediul rural - evidențiat prin rezultate neconforme la examenele naționale - noul an școlar debutează sub semnul tensiunilor și în condițiile unor cheltuieli publice pentru educație care continuă să plaseze România sub media Uniunii Europene.

'După o vară care a adus multiple și profunde schimbări în domeniul învățământului preuniversitar, debutul anului școlar 2025-2026 este marcat de numeroase incertitudini și întrebări la care autoritățile nu pot răspunde deocamdată: cum a evoluat numărul elevilor care învață în clase cu predare simultană, câți elevi vor fi nevoiți să facă naveta către școlile unde au fost mutați, cum a evoluat numărul de elevi pe clasă, câte cadre didactice predau materii din afara ariei curriculare sau alte materii decât cele pentru care sunt titulari. Aceste necunoscute legate de impactul imediat al Legii 141/2025 asupra sistemului de învățământ preuniversitar se adaugă unor provocări preexistente care afectează profund egalitatea de șanse și chiar accesul copiilor români la o educație de calitate', subliniază Salvați Copiii.

Provocările legate de participarea la educație încep încă din educația timpurie, România înregistrând, la nivelul Uniunii Europene, cea mai scăzută rată de cuprindere în educație a copiilor cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu (75,7% față de media UE de 94,6%). Datele Eurostat arată că tot mai mulți copii cu vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii, rata crescând de la 12,3% în 2021 la 26,89% în 2023.

În privința ratei de părăsire timpurie a școlii - procentul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu își continuă educația sau formarea profesională - România are cea mai gravă situație din ultimii 7 ani, cu un nivel total de 16,8% (față de media UE de 9,4%). Indicatorul variază mult în funcție de mediul de locuire: în marile orașe, nivelul este de 5% (sub media UE de 8,3%), iar în mediul rural ajunge la 26,3%. Totodată, cei mai mulți dintre acești tineri nu participă pe piața muncii: 11,1% nu au un loc de muncă, comparativ cu 5,7% care muncesc.

'Analizând generația care a susținut Evaluarea Națională în vara acestui an, observăm că aproape o treime (32,73% din promoția 2016-2025) nu au reușit să promoveze examenul. Raportându-ne strict la elevii prezenți la probe, remarcăm diferențe foarte mari între absolvenții de gimnaziu din mediul urban (rata de insucces 9,15%) și colegii din mediul rural, unde rata este triplă (30,09%)', semnalează Salvați Copiii.

Referitor la siguranța în mediul școlar, organizația notează că incidența violenței este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar comparativ cu gimnaziul și de patru ori mai mare față de adolescenți. Părinții raportează un număr mai mare de acte de violență asupra copiilor lor, cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar.

'Rezultatele testării PISA 2022 confirmă o incidență mai mare a bullyingului în rândul elevilor de gimnaziu (32,1%), în comparație cu cei de liceu (23,6%), dar și existența unor diferențe semnificative în funcție de statutul socio-economic al elevilor (cu o incidență de 28,1% în rândul celor dezavantajați față de 21,4% în rândul celor avantajați), în funcție de profilul unității de învățământ (nivelul fiind de 31,4% în cazul școlilor dezavantajate și 20,3% în cazul celor mai avantajate școli), dar și în funcție de mediul unde aceasta funcționează (cu o incidență care variază de la 31,5% în cazul școlilor din mediul rural, 25,9% în cazul celor din urbanul mic și 22,8% pentru unitățile din marile orașe)', se arată în comunicat.

De asemenea, cele mai recente date privind cheltuielile publice pentru educație continuă să plaseze țara noastră sub media Uniunii Europene, astfel, la nivelul anului 2023, aceste cheltuieli au reprezentat, în România, 3,4% din produsul intern brut (față de o medie UE de 4,7%), respectiv 8,4% din cheltuielile publice (față de o medie UE de 9,6%).

Situația în familiile vulnerabile se manifestă sub multiple aspecte, potrivit Salvați Copiii, 52% dintre participanții la o consultare cu părinții sau reprezentanții legali ai copiilor care beneficiază de sprijinul centrelor de zi ale organizației confruntându-se cu o situație profesională precară (fără ocupație, casnici, în șomaj sau lucrători informali); 43% prezintă un nivel redus de educație (fără școală, studii primare sau gimnaziale); 42% din participanții la sondaj au indicat răspunsuri care îi plasează în zona sărăciei subiective. Aproape 3 din 5 respondenți (58%) au indicat că nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern.

Totodată, 59% dintre respondenți au indicat că nu pot asigura un astfel de suport fără sprijin din altă sursă, iar proporția celor care se confruntă cu această imposibilitate crește la 81% în cazul respondenților aflați în sărăcie, 71% în cazul celor cu un nivel educațional redus și 63% dintre cei cu o situație vulnerabilă din perspectiva ocupării, remarcă organizația.

Organizația Salvați Copiii România califică drept 'îngrijorătoare' aceste date și solicită autorităților decidente să lucreze pentru interesul superior al copilului și pentru restabilirea accesului la educație egală pentru toți copiii vulnerabili. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Salvati Copiii Romania/Facebook.com