O organizație non-guvernamentală, cu ajutor din partea specialiștilor de la Direcția Județeană pentru Agricultură (DAJ) Vâlcea, a înființat în comuna Mădulari un centru de cercetare în vederea dezvoltării unei tehnologii de cultivare în spații protejate a plantelor medicinale autohtone, care apoi să fie diseminată celor interesați să își dezvolte propriile afaceri în domeniu.

Ideea realizării acestei ferme de plante medicinale a pornit la inițiativa celor de la Asociația comunală Beica-Mădulari, care, după ce au încercat mai mulți ani promovarea culturii de legume în spații protejate, s-au gândit să schimbe registrul și să se reorienteze către plante medicinale pe care să le valorifice în beneficiul locuitorilor din partea de sud a județului Vâlcea, preponderent agrară.

Printre soiurile alese sunt astfel multe din flora spontană din zonă, cunoscute și folosite din bătrâni pentru proprietățile lor tămăduitoare - de la brusture, obligeana și până la pălămidă - care însă au fost uitate în timp.

'Până acum, asociația făcea legume și chiar a avut un program amplu, pe câțiva ani de zile, prin care a promovat cultura de legume în spații protejate. De anul trecut s-a orientat către producția de plante medicinale autohtone și de pe alte continente. La cele autohtone s-a orientat către acele specii neglijate în România de la a fi cultivate sau valorificate. Arctium lappa sau brusturele este una din speciile care au făcut parte din gastronomia poporului român, actualmente total neglijată atât în cercetare, cât și în cultură. În Japonia, de exemplu, se consumă brusture în fiecare săptămână, ca să nu spun în fiecare zi, iar în România, care a avut în arta ei culinară brusturele, nu mai găsești o rețetă nici pe net, nici prin cărțile de prin 1900, care au la bază brusturele. Vorbim apoi de geranium, de obligeană , care sunt extraordinar de potente în diverse afecțiuni, chiar în afecțiunile oncologice, cu studii determinate. Din păcate noi, românii, ne orientăm mai puțin asupra bogăției pe care natura ne-a lăsat-o', a explicat, pentru AGERPRES, inginerul horticol de la DAJ Vâlcea, Bogdan Neacșu, cel care se ocupă de partea științifică a acestui proiect.

Proiectul laboratorului de plante medicinale autohtone din comuna Madulari este astfel, din datele de până acum, unic în țara noastră, scopul înființării lui fiind acela de a pune la punct tehnologia de cultivare în spații protejate a acestor specii de plante, pentru ca apoi să-i învețe și pe localnici cum să le cultive.

'Tot ce vedeți în jurul dumneavoastră este o cercetare. A fost o muncă de documentare foarte vastă. E foarte multă muncă aici în teren. Au fost și foarte multe frustrări, pentru că nu se găseau semințe, nu ne trimiteau semințe și nu toate semințele cumpărate au fost speciile pe care am considerat că le achiziționăm. Apoi și la producerea de răsaduri au fost multe abateri... Fiecare specie are particularitățile ei. Ele vin din flora spontană, dar sunt necunoscute tehnologic și aduc diverse surprize pe fiecare fază de vegetație. De exemplu, nu am avut de unde să cumpărăm în România semințe de brusture. La tătăneasă există un singur genotip omologat în România pe care, dacă nu mă înșel, il are o stațiune din Delta Dunării, care însă nu a avut sămânță. Nu avem nici noi încă o tehnologie de cultură cap-coadă bine pusă la punct. Noi am adaptat continuu, în funcție de problemele care ne-am apărut, tehnologia. Dacă am văzut că ne-a murit răsadul, a trebuit să ne dăm răspunsul, am văzut că dacă îl umbrim îi scădem temperatura și așa mai departe. Degeaba găsești pe net informații, că se găsesc literaturi de specialitate în diverse state, că nu se nimerește', a adăugat inginerul DAJ Vâlcea.

După multe încercări și eșecuri, ferma de plante medicinale din Mădulari a reușit însă să obțină și rezultatele dorite, iar acum cei de la Asociația Beica-Mădulari se pregătesc să pună în funcțiune și o linie de produse cosmetice și farmaceutice și să valorifice astfel produs biologic obținut sub formă de tincturi, creme, șampoane și săpunuri.

'Noi încercăm să dezvoltăm această linie de cultură a plantelor medicinale și de transformare a lor în diverse produse în ideea de a crea în zonă un curent, de a educa, de a crește nivelul de trai al populației. Până la urmă, acesta este scopul asociației și eu chiar cred că există un viitor pentru o astfel de afacere. Dacă o să vă plimbați prin zonă, o să găsiți cu siguranță o bună parte din aceste plante. Ele se găsesc, mai mult sau mai puțin, în flora spontană, dar nu poți să le iei din flora spontană. Aici totul este controlat, nu există un îngrășământ dat, nu există substanțe de sinteză date. Tot ce s-a făcut aici este ecologic, iar ideea este să stabilim o tehnologie pentru o specie, după care să o diseminăm în zonă pentru a fi cultivată, iar apoi să preluăm noi materia primă', a mai spus inginerul Neacșu.

În prezent, la Madulari se cultivă în jur de 12 specii de plante medicinale și aromatice, atât autohtone, cât și din alte regiuni de pe glob, însă inițiatorii acestui proiect se gândesc ca în anii următori să extindă numărul de specii cultivate, dar și linia de produse pe care intenționează să le realizeze. AGERPRES/(AS - redactor: Ramona Dincă, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)