Unii arhitecți tulceni sunt nemulțumiți din cauză că materiale interzise în construcția imobilelor din Deltă sunt folosite la o scară 'impresionant de mare', în ciuda prevederilor Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării adoptat prin hotărârea de Guvern nr 1.516 din 2008.

Reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România, angajați ai unor primării, delegați ai unor instituții de cercetare și ai unor universități au participat, marți, la prima dezbatere organizată la Tulcea în cadrul proiectului 'Danube Ruralscapes', finanțat prin programul de cooperare regională Interreg - Regiunea Dunării, care are în vedere dezvoltarea integrată, adaptată la schimbările climatice.

'Tabla este interzisă din 2008 (în Delta Dunării, n.red.) și cu toate acestea se folosește la o scară impresionant de mare. Mie nu-mi vine să cred că nimeni nu merge în control, pentru că până la urmă avem un set de reguli, Hotărârea de Guvern nr. 1.516 din anul 2008. (...) Noi, arhitecții, știm ce trebuie să facem. Poate trebuie început cu primarul, secretarul primăriei și terminat cu omul care păzește satul. Ei trebuie să înțeleagă în ce zonă locuiesc și de ce este valoroasă, pentru că ei sunt beneficiarii finali', a declarat arhitectul Cosmin Vizireanu.

La rândul său, arhitectul-șef al Primăriei municipiului Tulcea, Andreea Matache, a explicat problemele cu care se confruntă o persoană care dorește să respecte tradițiile locale specifice Deltei Dunării.

'Acum cinci ani, am construit o casă cu materiale locale și tehnici sustenabile la Dunavățu de Sus. Casa a fost mult mai scumpă, nici nu s-a finalizat. A fost foarte greu să procurăm stuful. La momentul respectiv, existau doar doi furnizori de stuf și trebuia să te programezi cu nu știu cât timp înainte. Ca să faci o casă din lemn de salcâm, folosind proprietățile lui de rezistență și de fuziune cu chirpiciul, a trebuit să facem nu știu câte cereri, să mergem la Ocolul silvic, a fost îngrozitor. Ca să facem acel chirpici, am căutat în toate satele și a fost foarte greu să găsim pe cineva', a afirmat Matache.

De asemenea, cofondatorul asociației Ivan Patzaichin-Mila 23 (IP-M23) Teodor Frolu a subliniat necesitatea identificării unor soluții acceptate de populație.

'Până la urmă, soluțiile trebuie să fie într-un fel foarte apropiate, acceptate de comunitate și trebuie să se înțeleagă că prin acest proces nu se încearcă o păstrare a arhaismului satului, din contră, o modernizare prin care își păstrează o identitate și acel ceva special care e ingredientul principal pentru turism', a afirmat Teodor Frolu.

Prima întâlnire de la Tulcea organizată în cadrul proiectului 'Danube Ruralscapes' a fost organizată de Universitatea de Arhitectură și Urbanism 'Ion Mincu' București, IP-M23 și OAR.

Proiectul este coordonat de Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, alături de un consorțiu format din 15 parteneri, universități, autorități locale, centre de cercetare, asociații profesionale și alți actori locali relevanți, se desfășoară în perioada 2025-2027 și urmărește să dezvolte o rețea de sprijin profesional pentru clustere de sate în scopul unei dezvoltări integrate și autonome, vizând sustenabilitatea peisajelor rurale bazate pe patrimoniu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)