Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) anunță pregătiri pentru o grevă generală, acuzând Guvernul că pregătește cel mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani.

FNSA urmează să decidă calendarul acțiunilor de protest. Greva de avertisment va consta în întreruperea activității pentru două ore în întreaga administrație publică din România. Aceasta va fi urmată de greva generală, se arată într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES.

'Federația Națională a Sindicatelor din Administrație anunță declanșarea protestelor împotriva politicilor Guvernului României, care riscă să ducă la cel mai mare val de concedieri din administrația publică din ultimii 30 de ani. Concret, FNSA a notificat Executivul privind declanșarea grevei împotriva politicilor economice și sociale ale Guvernului României la nivelul sectorului 'Administrație publică' începând cu data de 15 septembrie 2025', transmite sursa citată.

Conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, Guvernul are obligația de a invita de urgență reprezentanții FNSA la negocieri, se menționează în comunicat.

Decizia privind declanșarea grevei vine ca urmare a intențiilor Executivului de a desființa 'masiv' posturi în administrația centrală și locală, între 20% și 45%.

FNSA subliniază că măsurile ar fi luate 'fără analize reale și fără consultarea organizațiilor sindicale', ar afecta direct stabilitatea locurilor de muncă, drepturile salariale și funcționarea instituțiilor publice.

'Ne aflăm în fața unor politici hazardate, scrise din pix, care ignoră dialogul social și pun în pericol atât angajații, cât și serviciile publice esențiale pentru cetățeni. Dacă Guvernul nu revine asupra acestor decizii, FNSA este pregătită să declanșeze grevă la nivel național în sectorul administrației publice!', a declarat președintele FNSA, Bogdan Șchiop.

Sindicatele solicită renunțarea la pachetul de măsuri care vizează reducerea de personal și desființarea de posturi 'în manieră generalizată, din pix' în procente de 20-45%.

Ele cer și eliminarea mandatelor funcționarilor publici din administrația publică centrală, care conduc la 'politizarea excesivă' a administrației publice din România.

O altă cerință vizează renunțarea la măsurile în domeniul resurselor umane (modificările la Codul administrativ ce 'știrbesc' funcția publică, principiile stabilității și predictibilității funcției publice și raporturilor de muncă, corelative dreptului constituțional la muncă).

Totodată, FNSA vrea să fie consultată în privința oricăror măsuri ce vizează salariații din administrația publică locală.

'O perspectivă de reducere de personal în administrația publică cu orice procent mai mare de 10% se circumscrie concedierilor colective strict reglementare de legislația muncii', menționează federația.

Sindicatele solicită transparență decizională, menționând că a existat un proiect de reformare care a fost supus consultării publice, însă 'cu totul și cu totul alt proiect' a fost transmis spre avizare Consiliului Economic și Social. Pe de altă parte, declarațiile premierului și ale unor reprezentanți ai coaliției de guvernare au vizat alt proiect și alte procente de reducere de personal.

FNSA subliniază necesitatea fundamentării oricăror măsuri de reducere de personal: impact social, impact financiar, inclusiv privind veniturile bugetare aferente contribuțiilor sociale, asigurarea drepturilor de șomaj și scăderea veniturilor personalului eliberat din funcție și a puterii de cumpărare a acestora.

O altă revendicare vizează estimarea 'reală' a costurilor instituțiilor publice afectate de reducerea de personal, costuri angrenate în asigurarea prin externalizare a unor servicii publice.

FNSA susține importanța corelării oricăror măsuri de reducere de personal cu criterii 'ferme' în ordinea de prioritate la concediere, conform legii (spre exemplu: salariați care îndeplinesc condițiile de pensionare, salariații care cumulează pensie cu salariu, evitarea concedierii persoanelor în prag de pensionare ori care au în întreținere copii minori ori alte persoane). AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)