Prima pistă de biciclete din țară construită prin PNRR pe o lungime de 192 de kilometri pe coronamentele digurilor de pe râurile Ier, Barcău, Crișul Repede, Canalul Colector și Crișul Negru va fi finalizată în trei luni, iar primul sector realizat al acesteia, de 6,2 kilometri, pe Barcău, a fos prezentat duminică ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.

La finalizarea primului sector amenajat pe digul râului Barcău, în comuna Tămășeu, de la frontiera româno-ungară până la intersecția cu DN 19 Satu Mare - Oradea, au participat, alături de ministrul Cseke Attila, directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, Pasztor Sandor și patronul firmei constructoare Gavella, Gheorghe Vajai.

'Noi avem multe proiecte pe diguri, dar aici s-au mișcat cel mai bine. Este cel mai avansat proiect din țară pe partea de velo, cicloturism, și singurul proiect care se și finalizează în acest an, cu opt luni mai devreme. Contractele de execuție pe cele cinci loturi sunt semnate și stadiul lucrărilor ne permite să spunem că la sfârșitul acestui an toate cele cinci loturi sunt finalizate', a declarat duminică, pe teren, ministrul Cseke Attila.

Potrivit directorului ABA Crișuri, cele cinci loturi ale pistelor de biciclete pe diguri conectează, practic, Bihorul și România cu țara vecină. Partea ungară este interesată de acest proiect, a menționat Pasztor Sandor, dar ei sunt doar la faza de proiect, urmând să găsească finanțare.

'Conectăm Salonta cu Gyula; pe Crișul Repede, conectăm Oradea de frontieră; aici, la Tămășeu, conectăm Marghita cu frontiera, iar pe Valea Ierului, conectăm zona de nord a județului cu zona Pocsaj. Pe cele cinci loturi ale pistelor de biciclete pe diguri am trecut de 50% execuție, iar la decontări stăm foarte bine. Avem un prim tronson finalizat, din punctul zero de la graniță, până la podul rutier din DN 19. Mai avem de pus 20 de indicatoare rutiere, până în Marghita, dar structura este construită. Suntem la ultimele faze de finisări și nu vom da drumul, deocamdată, circulației, până nu punem indicatoarele. Dar semnalăm, fiindcă este o lucrare care merge foarte bine', a declarat și directorul ABA Crișuri.

Acesta a adăugat că, pentru a preveni vandalizarea, s-au montat pe alocuri bariere care nu permit decât trecerea bicicletelor sau a utilajelor pentru lucrări, urmând să fie amplasate și mai multe camere de supraveghere.

Proiectul ABA Crișuri este structurat pe cinci loturi aferente râurilor Ier, Barcău, Crișul Repede, Canalul Colector și Crișul Negru și are ca obiective atât consolidarea coronamentelor digurilor și creșterea gradului de siguranță împotriva inundațiilor, cât și dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru cicloturism.

Conform constructorului Gheorghe Vajai, cei 6,2 kilometri finalizați fac parte din tronsonul de 43 de kilometri până la Marghita, pe malul râului Barcău. În condițiile în care din anii 1970 nu s-au mai făcut lucrări de anvergură la diguri, s-au efectuat lucrări de decopertare a stratului vegetal, s-a pus un strat de balast, de 25-30 cm grosime, apoi un strat de piatră spartă, pe 25-30 de cm și la final, s-a pus zavură (piatră spartă la 0,8 cm). Toate straturile au fost compactate separat. Taluzul a fost completat cu pământ vegetal. Digul are înălțimi diferite, ajungând pe alocuri și până la 3,5 metri.

Amenajarea pistelor pe diguri, cu zona verde din lunca râului igienizată, periodic, de angajații ABA Crișuri, contribuie atât la mobilitatea verde și turismul sustenabil, cât și la facilitarea accesului echipelor de intervenție în caz de viituri și la întreținerea periodică a lucrărilor hidrotehnice.

Lucrările pe acest tronson sunt executate de asocierea Gavella, Drumuri Orășenești, Nedea Marghita și Constructorul Sălard, lider de asociere fiind Gavella. Pe celelalte patru loturi sunt alte asocieri de firme care execută lucrările.

Valoarea totală a investiției, pentru cei 192 de kilometri, este 92.783.926,04 lei (cu TVA), sursa de finanțare fiind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C11 - Turism și cultură. AGERPRES / (A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Marius Frățilă, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) : Eugenia Pașca/AGERPRES