AȘEZĂRI ÎN AMURG/Jacu Românesc, satul cu case pustii, încremenite într-un peisaj de basm
De cum intri în Jacu dinspre Jacodu, te întâmpină câteva case părăsite unde natura a preluat controlul, dar, deși nu vezi țipenie, acele curți pustii, care nici măcar nu mai au garduri care să le protejeze, au totuși iarba cosită.
După indicatorul ce ne anunță că am ajuns în satul Jacu, comuna Albești, pe partea stângă suntem surprinși de susurul unui izvoraș, care se revarsă cu delicatețe într-o troacă de metal, uitată de vreme, unde broaștele și-au găsit un adăpost liniștit.

Îndreptându-ne privirea mai sus, pe un urcuș, zărim poarta deschisă a cimitirului, în care se mai observă doar câteva cruci, unele chinuite de vreme printre ierburi înalte, dar și câteva morminte păstrate cu drag de urmași.

Chiar dacă totul pare tăcut și pustiu, lângă cimitir aflăm o livadă bătrână, înconjurată de un gard electric, folosită, poate, ca pășune pentru vite. Odată ce am pășit în sat, însă, am avut senzația că am ajuns într-un colț de Rai.
Înaintăm pe un drum îngust săpat între două răzoare înalte, pentru a merge spre vatra satului. Un pod cu balustrade metalice nou-nouțe, apoi încă unul, prevăzut chiar și cu trotuar schimbă brusc peisajul arhaic, uitat de vreme. Printre porțile ferecate și invadate de vegetație, care mai au garduri în picioare, se zărește câte o șură căzută, câte un colț de casă gata să se prăbușească, dar suntem surprinși și de câteva locuințe foarte bine conservate.

Pe marea majoritate a construcțiilor vechi, din cărămidă sau din lut, încă se văd anii construcției, 1930, 1931, 1932 semn că aceea a fost una dintre perioadele prospere ale acestui sat.

Studiind o serie de documente istorice aflăm că Jacu, cunoscut ca Jacu Românesc, a fost un sat prosper în perioada interbelică. Avea două biserici, o școală și o populație de aproape 400 de persoane și că, se pare, în perioada 1930-1950 a fost comună și purta numele de Codreni. Întrucât am ajuns relativ ușor la Jacu, dinspre Vețca, fiind o distanță de doar un kilometru între Jacu și Jacodu (cunoscut ca Jacu Unguresc și aparține comunei Vețca), am început să ne punem întrebarea de ce acest minunat loc a ajuns la o depopulare aproape totală?
Aflăm astfel că, în ciuda prosperității sale și a bogăției oamenilor, manifestată prin gospodăriile care încă se observă, satul s-a depopulat treptat după mai multe reforme administrative, fiind 'aruncat' de colo-colo, prin alipirea la diverse unități administrativ-teritoriale: Nadeș, Boiu, iar după desființarea comunei Boiu, la Albești, unde se află și astăzi.

Dacă în urmă cu peste 100 de ani Jacu Românesc număra în jur de 400 locuitori, astăzi mai are doar șapte locuitori permanenți și numeroase case pustii, unele în stare avansată de degradare. Spre exemplu, în anul 1910, la Jacu erau 414 de locuitori și 80 de case (22 de case din cărămidă și 58 de lut), în 1930 aici erau 365 de locuitori, în 1973 erau 162 de locuitori și 61 de case, în 2002 erau 15 locuitori și zece locuințe permanente.
Într-un studiu realizat de profesorul de istorie Eugen Ion Sîrbu, publicat în anuarul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Alt Shaessburg, din anul 2009, se arată că Jacu Românesc a trecut, la fel ca și alte sate din județul Mureș, prin fenomenul de depopulare totală sau parțială, fiind afectate în special localitățile care nu se aflau în apropierea unor drumuri naționale sau a unor centre urbane mai importante.

Jacu Românesc, relatează profesorul, este amintit pentru prima dată într-un document din anul 1301 în contextul descrierii moșiei Bun (Boiu) 'hotarul care se află deasupra locului numit Weichkefeso, desparte pământul voievodului Simion'.
'De atunci și până astăzi localitatea a fost menționată sub diferite forme: 1301 Weichkefeso, 1325 poss Saako, 1466 Sakod, 1714 Olah Zsakod, 1882 Zsacul Romanu, 1909 Jacul Român, 1925 Jacul. Începând cu anul 1930 se folosește și numele de Codreni, dar după 1950 nu mai apare acest nume în documentele oficiale (...). Se pare că în perioada 1930-1950 Jacul a fost comună cu numele de Codreni. Începând cu 1968, odată cu desființarea comunei Boiu, Jacul a intrat în componența comunei Albești. În perioada interbelică Jacul era un sat prosper, cu două biserici, școală și o populație de aproape 400 de persoane, în majoritate români. În anul 1943 exista o biserică ortodoxă, construită în anul 1898, ce avea 314 credincioși și una greco-catolică, construită în anul 1750, ce avea 70 de credincioși', se arată în studiul profesorului Eugen Ion Sîrbu.
Potrivit acestuia, într-o monografie a fostului județ Târnava Mare se menționează că biserica ortodoxă actuală din Jacu a fost construită pe locul bisericii vechi, care se presupune că a fost clădită în anul 1650. Școala a fost construită în 1930, din contribuția exclusivă a comunei și a costat 100.000 lei, iar casa parohială ortodoxă a fost ridicată în anul 1936, tot din contribuția comunei, costurile ridicându-se la 75.000 lei.

'La Jacu Românesc, unde mai sunt doar șapte locuitori permanenți, în special vara mai vin familii din Sighișoara, din Târgu Mureș și din alte zone ale țării. La Jacu Românesc există și o mănăstire, însă acest sat e mult mai izolat decât Șapartocul, din cauza unui drum de acces desfundat, de circa 8-9 kilometri, ce poate fi parcurs doar cu mașina de teren - asta dacă lumea nu alege drumul comunal pietruit, care măsoară 55 de kilometri de la Albești, prin Sighișoara, Bălăușeri și Vețca. Din Jacu Românesc, în anii '60, și poate și mai devreme un pic, populația tânără a plecat spre zone populate, respectiv spre Albești, în centrul de comună, în Sighișoara, zona industrială atrăgând tineretul prin salarii și prin alt confort, iar aici au rămas numai bătrânii. Este o așezare de români în vecinătatea zonei în care predomină maghiarii, fiind aproape de comuna Vețca. Dorim să amenajăm drumul din centrul de comună spre Jacu, dar, deocamdată se poate parcurge numai cu mașina de teren, mai ales în perioadele ploioase. Și totuși, în ciuda acestor impedimente, liniștea de acolo și armonia cu natura oferă alte perspective, fiindcă oamenii au început să revină, să renoveze unele case, chiar dacă o fac sezonier', a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Albești, Nicolae Șovrea.
Conform recensământului din 2021, comuna Albești are o populație de 5.392 de locuitori, majoritatea concentrați în centrul de comună și în satele din apropiere, Boiu și Țopa. Însă comuna Albești mai are în componență satele Bârlibășoaia, Valea Albeștiului, Valea Dăii și Valea Șapartocului, cu locuitori destul de puțini, și două sate aproape depopulate, Jacu și Șapartoc, situate departe de centrul de comună, ambele pe drumuri destul de greu practicabile.

Specialiștii spun că satul Jacu, căruia în limba maghiară i se spune Olahzsakod sau Romanzsakod, adică Jacu Românesc, poate fi considerat un caz tipic de depopulare aproape totală a unei localități rurale.
'Din punct de vedere administrativ, Jacul Românesc se află astăzi în comuna Albești, județul Mureș, ca poziție geografică este situat la nord de Sighișoara (...). După cum se poate observa, putem spune că este un sat nelocuit, deși majoritatea caselor au rămas acolo până astăzi (...). În perioada interbelică, Jacul a avut peste 350 de locuitori, după care numărul acestora a început să scadă. Credem că pentru anul 1910 cifra de 414 include și Uilacul, iar populația efectivă a Jacului era de 373 de locuitori', afirmă profesorul Sîrbu în studiul amintit.
Documentele școlii din Jacu, precum și cele ale Parohiei Ortodoxe, studiate de profesorul de istorie, arată că procesul de migrare a localnicilor spre alte locuri s-a manifestat sensibil și în perioada interbelică, dar s-a menținut după război și s-a accelerat după colectivizare.

'Depopularea satului reiese din evidențele elevilor. (...) Numărul maxim de elevi înscriși s-a înregistrat în anul școlar 1932/1933 când erau 87 de elevi în clasele I-VII, împreună cu cei înscriși la cursurile pentru adulți. Frecvența și procentul de promovabilitate erau foarte scăzute, mai ales la clasele V-VII și la cursurile pentru adulți. Pentru exemplificare am reținut câteva date. În anul 1929, din 16 persoane adulte înscrise nu a frecventat școala nici una. În multe situații am întâlnit menționat 'plecat în Regat, servitor la Boiu, servitor la Hetiur'. O altă situație, în 1930, când din 64 de elevi au promovat 36 (...) Media elevilor înscriși în perioada 1940-1950 este de 52, iar promovabilitatea a crescut considerabil. Începând cu anul școlar 1950/1951 s-a manifestat o scădere considerabilă a efectivelor de elevi, doar 21 de elevi. Școala nu mai funcționa cu 7 clase, era doar Școală elementară clasele I-IV. În anul colectivizării (1962) mai erau încă 21 de elevi, dar în următorii ani numărul lor a scăzut considerabil. În ultimul an în care a funcționat școala (1972) aici mai învățau doar 5 elevi', se menționează în studiul din Alt Shaessburg 2009.
Din documentele Parohiei ortodoxe din Jacu reiese că, în 1949 sunt consemnați 330 de credincioși, 'număr care nu poate fi departe de cel total al locuitorilor, în condițiile în care după 1948 nu mai avem confesiunea greco-catolică, iar maghiari erau foarte puțini', iar în 1959 sunt consemnați 240 de credincioși și 76 de familii.
Profesorul Eugen Ion Sîrbu mai evidențiază faptul că inclusiv lipsa unei legături culturale a românilor din Jacu cu comunitatea lor a dus la depopularea localității, încă din perioada interbelică, mai ales că, la un kilometru, satul Jacodu sau Jacul Unguresc, care aparține comunei Vețca, este un 'sat viu'. Și aceasta fiindcă locuitorii au putut comunica, nu doar rutier, ci și prin cultură cu localitățile cu populație preponderent maghiară Vețca, Fântânele sau Bălăușeri.
În momentul colectivizării, față de perioada interbelică populația din Jacu a scăzut cu 72%, iar în anul 1962 avea aproximativ 250 de locuitori, în anul 1973 a ajuns la 162 de locuitori, iar până în anul 1992 populația a scăzut cu 88%. Școala din sat s-a desființat în 1972, în anul 1973 nu exista niciun salariat în alte ramuri economice, numărul membrilor 'cooperativelor de producție' fiind de 141.
Stejerel Stoica spune că s-a născut în Jacu, însă s-a mutat la Jacodu, comuna Vețca, cu întreaga familie, întrucât copiilor săi le-ar fi fost imposibil să facă naveta la școală, la Albești.
'În Jacu mai sunt cam patru familii, mai sunt persoane care vin acasă pentru două-trei zile, vara sau de sărbători. În rest satul e pustiu. Eu m-am mutat lângă ai noștri, în Jacodu Unguresc. Am șase copii, dintre care doi la școală și doi la grădiniță, restul sunt mici. La Jacodu avem școală până la clasa a IV-a, apoi până într-a VIII-a este la Vețca. Dacă Dumnezeu ne ajută, copiii vor putea merge la liceu, la Sângeorgiu de Pădure. Din Jacu Românesc ca să ajungem la Albești era imposibil. E un sat foarte liniștit și frumos, eu lucrez aici la un cioban și vin cu bicicleta, dar copiilor le-ar fi fost greu cu naveta', a afirmat Stejerel Stoica.

El ne-a spus că cel mai în vârstă dintre localnicii din Jacu este un bărbat de 85 de ani, care însă este foarte bolnav.
Anișoara are 48 de ani și este de loc din comuna Boișoara, județul Vâlcea, iar soțul ei provine din comuna Perișani, din același județ, și s-au stabilit la Jacu în anul 2005, când au venit cu oile.
'Am venit cu oile și nu am mai plecat. Mie îmi place, e liniște. La început am zis că stăm doar provizoriu aici, acum ne dezvoltăm casa și ferma. Și eu și soțul ne ocupăm cu ferma. Dacă nu aveam această activitate, nu am fi putut sta, fiindcă nu am fi avut din ce trăi aici. Înainte, cum pășunile erau ocupate, aici am găsit pășune disponibilă pentru oi, era liberă. Drumul era desfundat, nu se putea circula, era greu de parcurs indiferent în ce direcție voiai să mergi. Acum e bine, se circulă bine, au fost făcute poduri noi și drumul până la Jacodu e pietruit. La Albești e greu să ajungi, drumul e exact ca acum 20 de ani. Fiul nostru s-a născut aici, acum are 17 ani, pot să spun că e localnic din Jacu. Când am venit aici, Jacu era un sat nepopulat, erau câteva familii. Faptul că s-a pietruit drumul către Jacodu Unguresc e un mare câștig. Școala la copil este în direcția opusă Albeștiului, către Târgu Mureș. Acum spun că Jacu e cea mai bună alegere, e liniște, pace, acum avem acces și la tehnologie. Când am venit aici, am luat o antenă prin satelit, dar nu aveam telefoane, eram izolați complet. Locuim aproape de mănăstire, la care mai vin oameni duminica, la slujbă. În rest, peste săptămână, suntem doar câțiva', ne-a spus femeia.
În apropierea familiei fermierilor se află Mănăstirea 'Sfântul Ierarh Nicolae', care ține de Protopopiatul Ortodox Sighișoara, Arhiepiscopia Alba Iulia, și care, de asemenea, are o istorie legată de sat, dar și o familie din județul Brașov, care a ales să se stabilească aici.
Biserica parohială a funcționat până în anul 1994, însă slujbele se țineau rar, doar la sărbători mari, ultimul preot fiind părintele Onoriu Dafin, care venea peste deal din Hetiur, 'drum de o oră și jumătate'.

'În 1994, Episcopia de la Alba Iulia a hotărât să transforme biserica parohială în mănăstire. Pe amplasamentul vechii biserici ortodoxe renovate se află biserica mănăstirii, vechea casă parohială a fost transformată în chilii pentru călugări, iar vechea școală în sală de mese. La sfârșitul anilor '90 lucrările erau în toi, iar pictura bisericii a fost gata în anul 2008. În aprilie 2009, în mănăstire se afla un singur locuitor permanent, părintele Ioan, venit de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Odată cu apariția mănăstirii s-a crezut într-o revigorare a localității, însă lucrurile nu au stat nici pe departe așa', se consemnează în anuarul Muzeului de Istorie a Sighișoarei.
Studiile arată că în afară de transformarea bisericii parohiale în mănăstire nu pot fi semnalate mari schimbări la Jacu după anul 1989.
Puținii localnici din Jacu Românesc, care nu este singurul caz unde s-a manifestat fenomenul de depopulare masivă din zona Sighișoarei, speră că satul, cu majoritatea caselor construite în anii '30, ar putea fi revigorat prin preconizata dezvoltare a Mănăstirii 'Sfântul Nicolae' și prin revenirea acasă a tinerilor.
Între timp, natura își continuă neobosită drumul, inundând cu blândețe ruinele caselor abandonate, ca și cum ar dori să le îmbrățișeze și să le recupereze, împletind noua viață în amintirile uitate ale oamenilor care cândva le-au construit. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Caraș-Severin: Accident rutier cu patru vehicule implicate, pe DN 6, în localitatea Plugova
Un accident rutier în care au fost implicate patru autovehicule a avut loc miercuri seara pe DN 6, în localitatea Plugova, din județul Caraș-Severin, după ce un șofer de 27 de ani a pierdut controlul direcției de deplasare și ar fi pătruns pe sensul opus de mers. Acesta ar fi intrat în coliziune cu un autoturism condus din se
Covasna/Mărturia unei tinere care s-a confruntat cu dependența de droguri, în fața elevilor din Sfântu Gheorghe
Povestea unei tinere din Ploiești, care a vorbit deschis despre dependența de droguri și drumul spre recuperare, a fost unul dintre momentele centrale ale conferinței organizate miercuri, la Sfântu Gheorghe, în cadrul campaniei naționale 'Conștient, nu dependent'. Alexandra Ana Maria le-a spus elevilor de la Colegiul Național 'Mihai Vit
Maramureș: Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor devine operațional în ianuarie 2027
Depozitul de deșeuri menajere situat pe raza comunei Fărcașa va deveni operațional de la începutul lunii ianuarie 2027 după 20 de ani de întârzieri și amânări, a informat, miercuri seara, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea. 'După aproape 20 de ani de întârzieri, facem ordine în gestiona
ISUBIF: Mal de pământ prăbușit peste două persoane în localitatea Găneasa
Pompierii intervin, miercuri, pentru extragerea a două persoane surprinse de surparea unui mal de pământ la nivelul unui canal tehnic, pe strada Ștefan cel Mare din localitatea Găneasa, județul Ilfov. 'În momentul de față a fost identificată una din cele două persoane implicate, iar echipajele de intervenție ajunse la fața locului lucrează pent
Galați: Transportul salariaților Combinatului Siderurgic, reluat din 23 noiembrie, odată cu repornirea Laminorului de Țevi Sudate
Transportul salariaților spre și dinspre Combinatul Siderurgic Galați va fi reluat începând de luni, 23 noiembrie, cu autobuze ale societății Transurb, serviciul urmând să deservească atât angajații combinatului, cât și pe cei ai Laminorului de Țevi Sudate, a informat, miercuri, conducerea combinatului. Potrivit unui comunicat tra
Argeș: Autoturism lovit de o locomotivă; trei persoane au suferit leziuni
Un autoturism în care se aflau patru persoane a fost lovit de o locomotivă, miercuri seară, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Argeș. 'Din primele verificări rezultă că în autoturism se aflau patru ocupanți, dintre care trei ar prezenta leziuni. La fața loculu
Harghita: Aproape 70 de angajați ai DGASPC au fost instruiți să acorde primul ajutor; instituția a primit un defibrilator
Aproape 70 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Harghita, din zona Ciuc, au participat la cursuri de acordare a primului ajutor și de utilizare a defibrilatorului, în cadrul unui program finanțat de Primăria Miercurea-Ciuc, instituția fiind dotată și cu un defibrillator. Viceprimarul municipiului Miercure
Hunedoara: Contracte de 34 milioane euro pentru reconversia minei Petrila, prin Fondul pentru o Tranziție Justă
Cinci contracte de finanțare, în valoare totală de peste 176,93 milioane lei, ce vizează proiecte de regenerare și reconversie a fostei exploatări miniere Petrila, au fost semnate, miercuri, la Ansamblul Istoric Mina Petrila, în prezența ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru Ghigiu. Proiectele se referă la diverse spații care
Gorj: Peste 1.500 de oi și capre ucise în județ în cadrul mai multor focare de variolă; a început vaccinarea
Peste 1.500 de oi și capre au fost ucise în Gorj, în cadrul mai multor focare de variolă ovină și caprină confirmate de la debutul bolii în județ, în vara acestui an, ultima acțiune având loc în localitatea Răchiți, din comuna Runcu. Directorul executiv adjunct al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alim
Sector 3: Primăria propune transformarea Parcului Pantelimon într-un spațiu tematic dedicat recreerii
Primăria Sectorului 3 propune transformarea Parcului Pantelimon într-un spațiu dedicat recreerii, sportului, aventurii și petrecerii timpului liber, cu zone tematice, atracții pentru toate vârstele, piste pentru biciclete și alergare, locuri de joacă incluzive și numeroase spații de relaxare, valoarea investiției fiind estimată la peste 230 de milioane de lei făr
INCDFP recomandă publicului să consulte sursele oficiale pentru informații actualizate privind parametrii cutremurelor
Diferența dintre magnitudinea seismului de miercuri dimineața afișată în notificările sistemului Android Earthquake Alerts al Google, de 6,5, și valorile estimate de INCDFP, poate fi explicată prin faptul că cele două sisteme utilizează tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite, a precizat Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica P
Harghita: La Miercurea-Ciuc s-au pus bazele înființării unei rețele europene de cercetare dedicată Munților Carpați
Înființarea unei rețele europene de cercetare dedicată Munților Carpați, care să reunească institute și universități din țările carpatice, a fost discutată la Miercurea-Ciuc, în cadrul unei conferințe internaționale, scopul fiind de a furniza date științifice relevante pentru fundamentarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Inițiativa a fost a
Suceava: Destinația turistică Bucovina, promovată în premieră la târgul internațional IBTM World 2026 de la Barcelona
Bucovina își prezintă oferta turistică în fața profesioniștilor din industria internațională a turismului de afaceri, în cadrul târgului IBTM World 2026, desfășurat în perioada 17-19 noiembrie, la Barcelona, Spania, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de Consiliul Județean Suceava. Potrivit sursei citate,
Argeș: Târgul de Crăciun de la Pitești se va desfășura în trei zone din centrul municipiului
Târgul de Crăciun de la Pitești se va desfășura în acest an în trei zone din centrul municipiului, a anunțat, miercuri, administrația locală. Târgul va fi deschis timp de peste șase săptămâni, între 26 noiembrie și 8 ianuarie, în Piața Primăriei, Piața Vasile Milea și Piațeta Trivale. 'Piața Primărie
Municipalitatea ieșeană a activat Comandamentul de Iarnă; peste 1.000 de persoane, pregătite să intervină
Primarul Mihai Chirica a dispus, miercuri, organizarea și activarea Comandamentului de Iarnă al Municipiului Iași, respectiv asigurarea utilajelor, a personalului și a stocurilor necesare acțiunilor de deszăpezire din sezonul rece 2026 - 2027. Conform acestuia, aproximativ 1.000 de persoane sunt instruite și pregătite să intervină cu 110 utilaje proprii de dif











