Lupta împotriva corupției trebuie să redevină subiect central pe agenda publică, în contextul în care Raportul de conformitate GRECO, lansat marți, ce evaluează măsurile adoptate de autoritățile din România pentru implementarea recomandărilor privind prevenirea corupției și promovarea integrității, constată că doar două dintre cele 26 de recomandări făcute în septembrie 2023 au fost implementate complet.

Potrivit unui comunicat al Transparency International Romania transmis joi, raportul evaluează măsurile autorităților din România în vederea implementării recomandărilor referitoare la prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la cel al instituțiilor de punere în aplicare a legii. Un număr de 22 de recomandări sunt într-un stadiu de implementare parțială, iar două nu au fost implementate până la momentul raportării progresului - decembrie 2024.

Printre recomandările care se află într-un stadiu de implementare parțială se regăsesc o serie de reforme importante pe care Transparency International Romania a pus accentul în proiectele sale și în comunicările sale publice, între care se numără nevoia de a avea un cadru legislativ uniform și complet referitor la normele de integritate, îmbunătățirea accesului la date publice, promovarea principiului transparenței și declararea întâlnirilor pe care înalții oficiali le au cu stakeholderi influenți, protecția avertizorilor în interes public și încurajarea atitudinilor integre.

Proiectul NIAct, în cadrul căruia Transparency International Romania a fost partener alături de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, este considerat în cadrul raportului de conformitate un pas înainte făcut pentru implementarea recomandării IV - efectuarea unui studiu analitic cuprinzător al cadrului legal de integritate existent și, în lumina constatărilor sale, revizuirea cadrului actual de integritate pentru a spori claritatea, coerența și caracterul complet al acestuia.

În cadrul proiectului a fost realizată o analiză în detaliu cu privire la cadrul legislativ actual privind integritatea, cu accent pe inconsecvențele, ambiguitățile și omisiunile care slăbesc eficiența și eficacitatea sistemului de integritate din România, dar oferind și exemple de bune practici. Propunerea de intervenție legislativă pentru modificarea pachetului de legi privind integritatea este încă în curs de dezbatere, autoritățile cu drept de inițiativă legislativă în acest domeniu fiind încă așteptate să definitiveze acest proces.

Raportul GRECO concluzionează că în următoarele 18 luni instituțiile publice trebuie să se mobilizeze și să ia măsuri eficiente pentru îndeplinirea recomandărilor primite de România.

Raportul din 2025 privind statul de drept referitor la România, lansat în iulie de Comisia Europeană, subliniază de asemenea nevoia ca lupta împotriva corupției să rămână o temă importantă la nivel guvernamental și să se pună accent pe rezolvarea unor probleme stringente, precum asigurarea eficacității sistemului de declarare a averilor, având în vedere decizia Curții Constituționale a României din acest an cu privire la Legea nr.176/2010.

Raportul privind statul de drept citează Indicele de Percepție a Corupției 2024 lansat de Transparency International, precum și scorul stagnant obținut de România în ultimii ani, precizând că percepția experților și a mediului de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat.

Transparency International Romania pune accent pe nevoia ca lupta împotriva corupției să redevină subiect central pe agenda publică și să fie o temă tratată cu atenție, nu adiacent altor aspecte. Observând 'caracterul mai degrabă stagnat al reformelor anticorupție' din ultimii ani, organizația subliniază că societatea civilă a avut 'un rol major' de-a lungul timpului în parcursul României spre a aduce o serie de îmbunătățiri asupra cadrului legal privind integritatea și că este necesar ca dialogul dintre ONG-uri și instituțiile publice să fie susținut și încurajat. România anului 2025 are nevoie de 'încurajarea cetățeniei active, de implicare a cetățenilor în procesele decizionale și în monitorizarea politicilor publice', inclusiv în domeniul anticorupției, se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS-autor: Iulia Carciog, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)