Îmbrăcată în uniforme ale Armatei Române din Primul Război Mondial sau ale armatei imperiale habsburgice conduse de prințul Eugeniu de Savoya, care a eliberat în urmă cu trei veacuri Timișoara și Banatul de sub ocupația otomană, Garda de onoare a Cetății iese la paradă, în Piața Unirii, în fiecare duminică, din aprilie până în noiembrie, în fiecare an începând cu 2016.

Duminică, voluntarii, în uniforme din Marele Război, vor aduna din nou, în jurul lor, mii de oameni, de Ziua Municipiului Timișoara.

Pentru timișoreni, aceasta este data la care sărbătoresc desăvârșirea Marii Uniri, prin alipirea Banatului la Regatul României.

Președintele Asociației ''Reconstituiri Istorice'' Timișoara (ARIT), Vasile Sopon, a dezvăluit, pentru AGERPRES, începuturile acestui 'fenomen' al schimbului de gardă din oraș.

Amintirea de suflet a lui Vasile Sopon a rămas cea legată de vizita, la muzeul ARIT, a unor grupuri de copii nevăzători, care prin simțurile lor tactile au pătruns în această lume fascinantă a istoriei și 'au văzut' ce haine purtau ostașii români care au făcut România Mare.

'În 2013, împreună cu un grup de prieteni, am stabilit că ar fi bine să constituim o asociație, găsind potrivită denumirea de 'Eugeniu de Savoya', din dorința de a găsi forma prin care puteam realiza activități de caritate pentru persoane aflate în nevoie, cu precădere copii. În anul 2016, în grupul nostru s-a discutat faptul că se împlinesc 300 de ani din momentul în care trupele imperiale habsburgice au asediat și cucerit Cetatea Timișoara, stăpânită până în acel an de către Imperiul Otoman, din 1552, și poate ar fi momentul să facem ceva, deoarece purtam un nume cu semnificații. Am accesat un proiect de pe Agenda Culturală a Consiliului Județean Timiș și cu suportul consistent al sponsorilor am realizat, împreună cu Filarmonica Banatul din Timișoara, cu artiști ai Operei timișorene, cu băieții de la Terra Ultrasilvana din Brașov și cu aportul deosebit al Asociației Coordinamento Rievocazioni Storiche 1600-1700 din Torino, un spectacol minunat în Piața Libertății. Regia i-a aparținut lui Ioan Garboni, directorul de atunci al Filarmonicii Banatul, care a imaginat și creat scenariul pentru prezentarea istoriei din urmă cu 700 de ani, în secvențe pigmentate cu fragmente din muzica clasică până la momentul eliberării Cetății Timișoara, în 1716, de sub turci. Am dedicat atunci un moment și sfârșitului tragic al lui Gheorghe Doja, care a fost tras pe roată în Timișoara (20 iulie 1514 - n.r.). A fost un spectacol artistic minunat, de care s-au bucurat în jur de 5.000 de persoane. Așa s-a scris în Timișoara prima pagină de reconstituiri istorice a perioadei secolului al XVIII-lea, realizată de Asociația noastră', spune Vasile Sopon.

Asociația 'Eugeniu de Savoya' (din 2022 Asociația ''Reconstituiri Istorice'' Timișoara) s-a concentrat în anul 2017 pe împlinirea a trei secole de la înființarea Fabricii de Bere din Timișoara, cea mai veche din România, care este legată tot de principele austriac, întrucât, în lipsa apei potabile, de teama holerei și a altor boli digestive, acesta a ordonat consumul de bere.

Pentru unele spectacole au fost invitați voluntari italieni, dar și sârbi, germani, slovaci, maghiari și bulgari, care au prezentat dansuri populare de la ei, alături de români.

'Pe 30 iunie 2018 a fost primul spectacol al schimbului de gardă și din an în an am ajuns la ceea ce vedem noi acum. Un spectacol minunat. Totul este doar pe bază de voluntariat. Suntem 43 de voluntari de toate profesiile, actori figuranți, nu ieșim toți într-o ceremonie, dar trebuie să avem rezerve. Uniformele le-am copiat după modelul trupelor din Torino (din timpul lui Eugeniu de Savoya - n.r.), sunt uniforme de grenadieri foarte frumoase, de infanterie și uniforme de artilerie. Sunt cele trei, patru specialități militare pe care noi le reprezentăm în spectacol. Mai nou îl avem printre noi și pe dr. Schnabel, cioclul din perioada ciumei care a cuprins orașul (1738 - 1740), reprezentativ în peisajul vremii, pentru că era singurul care avea voie să intre în casele oamenilor', povestește Vasile Sopon.

Pentru Ziua Timișoarei, Garda de onoare a Cetății va purta uniformele după modelul celor din Primul Război Mondial.

'În fapt, noi reconstituim două momente din istoria Timișoarei. Primul, anul 1716 - când celebrăm eliberarea de către trupele prințului de Savoya a orașului de sub ocupația Imperiului Otoman. Al doilea moment este 3 august, marcând schimbarea administrației imperiale străine - austriece cu administrația românească, odată cu intrarea trupelor române în Timișoara. Adică, intrarea austriecilor (1716) și plecarea lor (1919). Mi s-a părut normal să scoatem în evidență aceste două momente foarte importante pentru tot ce a urmat după ele. Cu ajutorul Muzeului Național al Banatului, am făcut rost de uniforme. Am găsit un croitor în Brăila, care e specializat pe uniforme vechi militare; are peste 300 de modele de uniforme și am apelat la el. Am cumpărat și arme și ne-am instruit. Unii dintre colegii voluntari sunt tineri, unii la liceu, unii la facultate, dar, odată intrați în trupa noastră, trebuie să devină militari, prin ținută, atitudine, prin mișcări', explică președintele ARIT.

O uniformă militară a costat în jur de 3.000 de lei, iar armele au fost aduse de către singurul importator autorizat în România de pe o insulă de lângă Barcelona, la care apelează toate cinematografele din lume pentru recuzită pentru filme. Prețul unei astfel de arme ajunge la peste 1.000 de lei. Săbiile și tobele imperiale au fost cumpărate din Palermo, iar hainele, bumbacul foarte fin, de la cămașă până la vestoane, sunt aduse din Portugalia.

Dincolo de noblețea voluntariatului, în ARIT oamenii rămân legați prin iubirea de istorie și pasiune. În aceleași uniforme, cu arme grele purtate în spate, Garda defilează pe ger, dar și pe caniculă, în zile cu peste 40 de grade la umbră. În gardă au venit și turci, pentru că așa a fost istoria de la 1716. Voluntarii se antrenează în fiecare zi de joi.

'Un spectacol cu schimbul de Gardă durează 40 de minute și are loc doar în Piața Unirii, pentru că acolo s-a făcut istoria Timișoarei, și în 1716 și în 1919. Pentru public, am inventat un 'atestat' într-o formă grafică foarte frumoasă, cu un text frumos, pe care l-am creat și care poartă sigiliul Asociației. Este acordat unei persoane mature din public. (...) În seara de 3 august vom ieși în public, să aducem în felul acesta un prinos Armatei Românești. În urmă cu mai mulți ani, am fost invitat de Episcopia și Primăria Caransebeș. Au intrat în scenă forțele militare, structurile armate. A venit și rândul nostru să defilăm în fața lor, iar impactul a fost incredibil. În ochii publicului mai în vârstă am văzut lacrimi și nu mi-a venit să cred. Dintr-odată, văzându-ne pe noi, oamenii aceia au coborât în istorie. Și asta mi-a dat foarte multă încredere în ceea ce fac', mărturisește Vasile Sopon.

ARIT își propune să aducă în atenția publicului și un film documentar, intitulat 'Pe urmele lui Eugeniu de Savoya', pornind de la Viena, prin Banatul istoric, terminând la mormântul eliberatorului Timișoarei de sub pașalâc turcesc. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)