Directorul general al INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că în ultimii 35 de ani nu au fost construiți anticorpii care să combată glorificarea comunismului.

Ștefureac a participat, marți, la Palatul Victoria, la evenimentul de prezentare a rezultatelor unui sondaj realizat de INSCOP, dedicat măsurării nivelului de nostalgie după comunism existent în prezent în societatea românească, care relevă un nivel de nostalgie favorabil fostului regim.

'Cea mai gravă criză a regimului nostru democratic s-a întâmplat acum, s-a întâmplat, până la urmă, în aceste luni. Și această criză reflectă nu doar, poate, o indolență a noastră ca societate față de acest subiect (al comunismului -n.r.) sau de alte subiecte, dar reflectă și un război informațional în mijlocul căruia ne aflăm. (...) Războiul informațional este în mijlocul societății noastre, iar modul în care am văzut ascensiunea narativelor radicale, ultrapopuliste, extremiste, proruse, pro-regim criminal, autoritar, cred că demonstrează această criză gravă în care se află democrația românească', a declarat Remus Ștefureac.

El a punctat că o mare parte din cifrele sondajului se datorează și acestui război informațional.

'Generațiile tinere, 18-29 de ani, sunt extrem de vulnerabile la acest subiect și explicația nu este legată doar de educația pe care o primesc de la părinți, bunici, ci legată în mod direct de acest război informațional. Dacă navigăm puțin pe rețelele sociale (...), vom vedea produse de înaltă calitate care glorifică, rostogolind minciuni grosolane, un regim criminal, un regim care nu a adus foarte multe lucruri bune. Toată această avalanșă nu a fost contrabalansată de mai nimic cel puțin în ultimii ani. Noi, ca societate, din păcate, în ultimii 35 de ani nu am construit anticorpii necesari pentru a rezista la o astfel de agresiune', a declarat Ștefureac.

El a atras atenția că nu avem capabilități tehnice și creative de a combate acest tip de agresiune informațională.

'Noi ne pregătim de creșterea bugetului apărării (...), este o problemă de securitate națională. (...) Ne pregătim de creșterea bugetului Apărării, 3,5% plus 1,5% , 5 %. Doar pentru programul F35 vom aloca 7 miliarde (...) Dar dacă România poate să aloce, realmente, 7 miliarde de euro absolut necesar pentru un astfel de program, oare nu poate să aloce 1 miliard de euro, aș spune, pentru construirea de capabilități de combatere a războiului informațional. Astfel încât peste nu foarte mulți ani, doi-trei ani, să nu ne trezim în situația în care vom regreta amarnic această lipsă de acțiune', a declarat Ștefureac.

El punctat că la ora actuală trăim într-o țară în care 56% din populație spune că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România și 81% spun că atunci era mai puțină libertate.

'Problema mea, aproape, este aceea că nu știu dacă o mare parte a românilor mai apreciază libertatea. Într-o astfel de percepție, înseamnă că libertatea nu mai este o valoare profund apreciată de români. Și, sigur, că poate ne-am obișnuit cu libertățile, dar noi nu explicăm suficient ce înseamnă lipsa de libertate și, în felul acesta, descriem și regimul comunist, orice fel de regim totalitar, regim legionar. Este o percepție extrem de îngrijorătoare pentru că (...) nu mai judecăm lucrurile importante pentru noi, ca persoane individuale, vorbim și de libertăți individuale, dar și pentru noi drept colectivitate, țară liberă, țară cu adevărat suverană, neinfluențată de o putere ostilă care nu a urmărit, de-a lungul istoriei, decât să ne pună în dificultate', a spus Ștefureac.

Potrivit datelor prezentate de Ștefureac, aproape 56% dintre români consideră că perioada comunistă a reprezentat 'mai degrabă un lucru bun pentru România', întrebați cum evaluează regimul comunist.

Spre comparație, șeful INSCOP a precizat că în urmă cu mai bine de 10 ani, în 2014, la aceeași întrebare, românii au răspuns în procent de 45% că regimul comunist a reprezentat 'mai degrabă un lucru bun pentru România'.

El a subliniat și faptul că multe din aceste cifre reflectă și 'o nemulțumire față de prezent' și este bine să fie analizate în contextul 'responsabilității pe care o are întreaga clasă politică, legată de integritate, legată de eficiența politicilor care sunt propuse' și, de asemenea, de 'sentimentul de dreptate al acestor politici care sunt transmise în societatea românească'. AGERPRES/ (A,AS - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)