AȘEZĂRI ÎN AMURG/ Buzău: Șase suflete au mai rămas în misteriosul cătun Mățara, altădată un sat ca un furnicar (FOTO/VIDEO)
Ascuns printre pădurile din Colți, comună încărcată de mistere, un loc în care roiesc căutătorii de chihlimbar și un paradis al vestigiilor rupestre, cătunul Mățara, altădată așezare cu zeci de case, mai numără șase suflete.
Video: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
Comuna Colți din județul Buzău este formată din satele Aluniș, Colți, Colții de Jos și Muscelu Cărămănești. Printre dealurile aflate la poalele Carpaților de Curbură se ascund adevărate comori sub forma unor depozite de chihlimbar, formate din rășini fosile care provin din unele specii de pin și au un colorit variat, de la galben la brun-roșcat sau verde-negru.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
Potrivit Consiliului Județean (CJ) Buzău, rezervația geologică de la Colți se întinde pe o suprafață de 2,52 hectare și este singurul loc din România unde exploatarea organizată a chihlimbarului a fost efectuată, primele extracții sistematice începând în anul 1920. Chihlimbarul de Colți și Muzeul Chihlimbarului Colți sunt incluse în Geoparcul ''Ținutul Buzăului'' care a fost recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural de importanță mondială. Cea mai mare pepită de chihlimbar de Colți cântărește 3.450 de grame și este expusă la sediul central al Muzeului Județean Buzău.
Turiștii care se încumetă să pășească între localitățile Aluniș (comuna Colți), Nucu (comuna Bozioru) și Ruginoasa (comuna Brăești) vor descoperi o multitudine de vestigii rupestre săpate în piatră, risipite și bine ascunse pe dealurile acoperite cu păduri. CJ Buzău mai arată că în zona respectivă s-ar afla cea mai mare concentrație de schituri și locuințe monahale din spațiul românesc, însă nimeni nu poate spune cu exactitate numărul lor sau perioada în care au fost create. Dintre vestigiile rupestre cele mai cunoscute sunt cele de la Aluniș și de la Nucu: Bisericuța lui Iosif, Chilia lui Dionisie Torcătorul și Agatonul Nou. Complexul rupestru de la Aluniș este format din patru chilii și Biserica cu hramul ''Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul'', ctitorită în anul 1274 și folosită și astăzi ca lăcaș de cult. Conform legendei, ciobanii Vlad și Simion au săpat acest lăcaș la îndemnul unui înger care le-a apărut în vis. Numele celor doi sunt inscripționate pe peretele nordic al altarului.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
La fel de misterioși sunt și oamenii din zona comunei Colți, care prin stilul lor de viață sănătos, profund legat de ritualurile agricole și de tradițiile străvechi, prin consumul de alimente cultivate în grădină, prin muncă, post și aer curat ating vârste de până la 100 de ani. De-a lungul timpului au rămas însă din ce în ce mai puțini, satele altădată populate de zeci de familii s-au restrâns, cum este și cazul cătunului Mățara, altădată un sat cu peste 50 de familii care își duceau traiul lucrând zilnic în gospodării sau în Cooperativa Agricolă de Producție (CAP).
Nici harta sau GPS-ul nu îți arată drumul către Mățara. Totuși, oamenii din comună cunosc cătunul și pe cei puțini care mai trăiesc parcă rupți de lume, printre dealurile împădurite. Din Colți urmezi câțiva kilometri pe DC 78, iar la un moment dat trebuie să fii atent la o troiță aflată pe parte stângă a drumului. De aici nu mai mergi mult până când vei vira la dreapta printr-o pădure. Drumul balastat, pe care în trecut nu te puteai încumeta să mergi, te poartă pe dealuri ca din poveste, cu pomi și iarbă verde. Ici-colo, poți distinge animale la păscut și câte un om întins pe o pătură. În jur de doi kilometri de drum și ajungi la un pâlc de case ce parcă ar fi presărate cu mâna - cătunul Mățara. Puține case mai scot fum pe coșuri, multe abia mai stau pe picioare. Oamenii rămași trec pe lângă ele, ca pe lângă niște amintiri frumoase, pomenind de fiecare dată numele celor care le-au locuit.
Până prin anii '90 localitatea se prezenta ca un furnicar, un du-te-vino de copii, tineri și părinți, o sărbătoare a familiilor într-o comunitate strânsă. Anii au trecut peste sat ca vântul, luând sufletele îmbătrânite și tinerii pe care i-a dus departe la orașe, în Capitală ori și mai departe, în țări străine.
Ștefan Moise lucrează la Buzău, dar de fiecare dată revine în bătătura în care a crescut, pentru că nicăieri nu-i mai bine ca acasă.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
''Erau mulți înainte, erau multe case, au mai rămas câteva, vreo cinci-șase locuite. Mai sunt vreo patru familii, vreo opt persoane. Toți au plecat la oraș, au mai murit, tinerii au plecat și asta este situația. Ne descurcăm greu într-un fel, cu drumul până în comună. Cel mai apropiat magazin este la vreo doi kilometri, iar până în centrul comunei vreo patru kilometri. Drumul de jos traversează o pădure, niște coline. Apă curentă nu avem, doar apă de-a noastră, nici curent electric, avem panouri solare. Satul s-a depopulat de prin anii '90. Toate casele care erau locuite s-au dus'', a declarat, pentru AGERPRES, Ștefan Moise.
De sus, din înaltul cerului, locuințele cătunului se disting șerpuind printre copaci, de-a lungul unor cărări băute de oameni, astăzi acaparate din de în ce mai mult de vegetație. Copiii alergând pe ele nu se mai văd, nici părinții cu traistele pe umeri. Natura își revendică pământul iar locuitorii din prezent se adaptează. Pe cât de izolat pare, cătunul este vizitat destul de des de către turiști. La fel de adevărat este că animalele sălbatice au devenit o prezență din ce în ce mai obișnuită. Uneori urșii sunt mai mulți ca oamenii în cătun, spune mai în glumă, mai în serios, localnicul.
''Mai vin oameni pe aici, turiști cu ATV-uri, s-ar putea mai mulți urși decât oameni. Satul se întindea pe o suprafață foarte mare, în sus erau animale, oamenii se ocupau cu creșterea animalelor, cu cositul fânului, cu legume. Care mai suntem, tot cam asta facem. Cătunul nu apare pe hartă, nici pe GPS. Ca să ajungi aici, de la Colți, urci spre Muscelul Cărămănești, ieși din comună și primul drum la dreapta ajunge aici. Cătunul cred că va dispărea, sunt aici în general oameni în vârstă'', mai spune el.
Pe la porțile caselor, oamenii rămași ies rar. Gica Moise, de 81 de ani, privește din prispa casei către Ștefan Moise, unul dintre fii ei. Urmată de o pisică blândă, se îndreaptă spre poartă și deapănă amintiri.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
''Erau case multe, familii multe, au murit câte unul, câte unul, care au plecat la orașe și au rămas vreo câteva persoane. Stăm aici cât mai putem. Sunt multe case părăsite, nu mai sunt nici casele care erau mai de demult. Ne descurcăm cam greu, când am fost tineri ne-am descurcat, acum bătrâni nu ne mai putem duce, este cam greu. Apă avem, curent nu, niște panouri de la primărie, avem cât de cât lumină, încărcăm telefoanele la ele, încolo nu avem frigider, nu avem aragaz, nu avem televizor, avem aparat de radio. Dacă ne-am născut aici, nu ne vine greu fără astea, televizor, aragaz. Copiii vin pe la mine mereu. Pe jos nu ne mai putem duce, dacă se întâmplă ceva, Dumnezeu are grijă. Vine Salvarea, au făcut un drum. Mai vin vizitatori, vin, pleacă, le place aerul'', a precizat, pentru AGERPRES, Gica Moise.
Ultima oară a privit la o emisiune TV în urmă cu aproximativ 10 ani, atunci când în curte a avut un generator electric. În restul timpului se ocupă de gospodărie și povestește celor care îi calcă pragul cum arăta satul, nu cu foarte mult timp în urmă.
''Când eram tineri munceam la colectiv, plecam dimineața, veneam seara, aveam curci, porci, vaci, copii la școală, omul la muncă, omul e mort de 32 de ani. Acum, mai mișcăm pe la una, pe la alta. Nu am televizor. Când vine copilul îmi arată pe telefon. Am avut o dată televizor când am avut un generator, acum vreo 10 ani, dar l-am dat că îți trebuie benzină, nu aveam de unde aduce, nu era drumul făcut. Acum copiii vin, am doi la București, vin până în poartă, doi am la Buzău. Când vin copii îmi aduc de toate, iarna e cam greu, dacă se pune zăpada nu mai intră. Ne facem provizii, ne preparăm din timp, că nu știi. Am o pensie de CAP, 1.280 de lei. Medicamente nu iau, nu am avut răceli. Oamenii trăiesc mai mult de la aerul ăsta curat și de efort, mâncăm produse naturale. Am muncit mult, am ținut copii, o grădină și trăiești cu gândul că sâmbăta asta vine un copil, sâmbăta cealaltă vine alt copil, mă sună seara, mă întreabă ce mai fac'', mai spune localnica.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
În cătun mai locuiesc permanent patru familii, deși până în anul 1990 puteai număra în jur de 50 de gospodării. Trendul depopulării se observă însă în toată comuna Colți.
''Mai sunt care locuiesc în permanență patru familii, șase persoane care locuiesc acolo, mai vine temporar încă o familie cu două persoane pe timp de vară. Cătunul, satul este foarte vechi, a fost sat mare acolo, cu peste 50 de gospodării. Pe parcurs s-a depopulat, copiii nu aveau posibilități să ajungă acolo, majoritatea au decedat. Înainte lucrau la CAP, creșteau animale, mai vindeau produse agricole, cu timpul s-au dus. În 1990, când am venit primar, în toată comuna erau aproximativ 1.500 de persoane și acum mai sunt vreo 795. Am fost primar între anii 1990-1996 și din 2020 am revenit, dar am lucrat tot în primărie'', relatează primarul comunei Colți, Ștefan Gheorghe.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
Recent, administrația locală a montat în cătun panouri fotovoltaice de mari dimensiuni, prin intermediul cărora locuitorii să poată beneficia de energie electrică. O rețea clasică ar fi mult prea scumpă de amenajat, în schimb panourile pot asigura necesarul de curent astfel încât oamenii să beneficieze de lumină, să își încarce telefoanele sau să își pună un televizor.
''În acea zonă am instalat panouri fotovoltaice mari, asigură necesarul de curent electric pe timp de zi și noapte, au și baterii care stochează cantitatea de curent care o produc în timpul zilei. Pot pune un televizor, un mic frigider, becuri, un aparat, încărcător de telefon. În cătun am pus patru panouri, șase în toată comuna. Acum vreo doi ani le-am pietruit drumul, le-am asigurat accesul ceva mai bine decât era până atunci, acum vreau să le trag și apă, am acolo o sursă de apă foarte bună, le duc un bazin și le aduc apă cu o cheltuială mică și un beneficiu foarte mare pentru ei, pentru că sunt în vârstă și nu mai pot să își asigure apa din alte surse. Este un cătun foarte izolat, este vizitat de cei cu ATV-uri, este o zonă liniștită, plăcută, mai sunt și animale sălbatice, urși, vulpi, mistreți care le mai distrug, din păcate, și culturile. Vă dați seama că nu au avut niciodată curent și când le asiguri un minim necesar se bucură foarte mult. Când le-am spus că o să le duc panouri începuse să le dea lacrimile, nu le venea să creadă că vor avea și ei curent. Au fost instalate în luna mai, în acest an. Au mai avut panouri foarte mici dar aveau foarte puțin curent, acum pot stoca energia electrică produsă ziua'', mai precizează primarul din Colți.
Video: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES
Cătunul izolat te îndeamnă, totuși, să te întorci. Ecourile din trecut parcă strigă după tine și își spun că aici lucrurile se vor îndrepta, iar treptat viața va câștiga din nou teren. Din ce în ce mai multe persoane se interesează de achiziționarea unor terenuri, peisajul fiind unul de excepție, cu dealuri line, păduri cât vezi cu ochii și aer curat. Poveștile și misterele din Țara Luanei, un teritoriu fără hotare care se întinde pe la poalele munților Buzăului și ''mușcă'' din comuna Colți cu ale ei vestigii rupestre și pepite de chihlimbar, oferă siguranța că, indiferent de frământările din marile orașe și depopularea unor localități, alți și alți oameni se vor întoarce la un moment dat pentru că, într-devăr, ''veșnicia s-a născut la sat''. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Argeș: Un autoturism a lovit un copac și a luat foc; în apropiere a fost găsit un tânăr semiconștient
Un autoturism a intrat în coliziune cu un copac și apoi a luat foc, în noaptea de marți spre miercuri, în localitatea Bălilești, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Argeș. La locul accidentului au intervenit două echipaje de pompieri, împreună cu un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ
Vâlcea: Accident mortal pe Valea Oltului; traficul rutier în zona Lotrișor este blocat
Pompierii militari intervin, marți seara, pe DN 7, în zona Lotrișor din localitatea Brezoi, pentru descarcerarea unei persoane rămasă blocată într-o dubă care s-a izbit de un autotren, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU Vâlcea) Potrivit sursei citate, persoana a fost găsită inconștientă, la fața locului
Prahova: Trei tineri neechipați corespunzător, recuperați cu elicopterul de pe munte
Trei tineri din Brașov care au urcat pe munte fără a avea experiența și echipamentul tehnic necesar unei astfel de ascensiuni au fost recuperați, marți, cu ajutorul unui elicopter. Aceștia au încercat să parcurgă un traseu nemarcat, o vale de abrupt din Bucegi, dar au rămas blocați pe firul secundar al Văii Gălbinele și au sunat la 112,
Maramureș: Tânăr cu arsuri pe 75% din corp în urma unui accident de muncă
Un tânăr care executa lucrări de hidroizalație în zona Complexului Turistic Borșa din Munții Rodnei a suferit arsuri pe 75% din suprafața corpului și a fost spitalizat, a informat, marți seara, serviciul de comunicare al ISU Maramureș. 'Un tânăr în vârstă de 23 de ani a suferit arsuri pe aproximativ 75% din su
Bistrița-Năsăud: Parte din șirul de case medievale Sugălete intră în administrarea Primăriei Bistrița, în vederea reabilitării
Porticul și trotuarul aferent ansamblului Sugălete din municipiul Bistrița, monument istoric de categoria A reprezentând cel mai lung șir de case medievale cu arcade la parter din țară, intră, pentru 10 ani, în administrarea primăriei, potrivit unei hotărâri adoptate marți de Consiliul Local, în ședință extraordinară. Demersul a fost ne
Botoșani: 50 de hectare de vegetație au ars la Unteni
Aproximativ 50 de hectare de vegetație uscată au ars, marți după-amiază, în urma unui incendiu produs în localitatea Soroceni din comuna Unteni, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgentă (ISU) Botoșani. Potrivit acestora, vegetația uscată a fost cuprinsă de flăcări după ce un foc aprins pentru distrugerea resturilor
UPDATE/Primăria Sectorului 6: Creșă nouă, deschisă în Cartierul Brâncuși; va avea 70 de locuri
O nouă creșă, cu 70 de locuri pentru copiii de până la trei ani, a fost inaugurată, marți, în Cartierul Brâncuși, informează Primăria Sectorului 6. La eveniment au luat parte edilul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan, și ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila. 'Este cea de-a treia creșă construită de la zero
Olt: Deși au obținut recolte bune de cereale, fermierii susțin că abia acoperă costurile de producție
Fermierii din județul Olt, la finalul campaniei de recoltare a păioaselor, care a însemnat obținerea unei cantități medii de 7 tone pe hectar la grâu, rămân aproape fără profit din cauza costurilor de producție în creștere față de anul trecut și a prețurilor mici, a declarat marți, pentru AGERPRES, directorul Direcției Agricole Județene (DAJ)
Mureș: Locuitorii Cetății Medievale din Sighișoara se plâng de poluare fonică în timpul festivalurilor
Mai mulți locuitori din Cetatea Medievală Sighișoara, alături de o serie de agenți economici și de Parohia Romano-Catolică, au sesizat Consiliul Local Sighișoara cu privire la disconfortul fonic din timpul festivalurilor, arătând că arhitectura istorică amplifică poluarea fonică prin efectul de 'Canion Urban'. 'La manifestările din ulti
Covasna: Apa potabilă folosită la irigații afectează alimentarea populației în mai multe localități
Locuitorii din mai multe zone ale județului Covasna se confruntă cu scăderea presiunii apei la robinete, pe fondul creșterii accentuate a consumului în perioada secetoasă, cele mai mari probleme fiind înregistrate în Ghelința, Barcani și Sărămaș, a anunțat, luni, operatorul regional de apă și canalizare Hydrokov S.A. Potrivit sursei citate, c
Expediție științifică românească în Antarctica
Șase cercetători români vor participa la ROICE 2027, cea de-a șasea expediție științifică românească în Antarctica, într-o misiune interdisciplinară coordonată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice. Misiunea se va desfășura la Stația King Sejong și va reuni specialiști în biologie, ecologie, geomo
Hidrologi: Inundații și depășiri ale Cotelor de atenție pe patru râuri din județul Sibiu, până la miezul nopții
Hidrologii au emis, marți, o avertizare Cod galben de inundații și depășiri ale Cotelor de atenție, ce vizează până la miezul nopții patru râuri de pe raza județului Sibiu. Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), până la ora 00:00, se vor semnala torenți, pâraie, viituri rapide, creșteri de
PMB: Traseu comun pentru biciclete și transport public, în Piața Națiunilor Unite
Primăria Capitalei anunță că a fost stabilit un traseu comun pentru biciclete și transport public în Piața Națiunilor Unite. 'Am făcut o bandă comună pe Splaiul Independenței, chiar în dreptul parcării pe care tocmai am amenajat-o! Înainte, pista de biciclete aici era pe trotuar, iar pe banda de pe carosabil circula autobuzul. Mai avem o
Maramureș: Prima ediție a 'Jazz Beats On Streets', pe 28 și 29 august la Baia Mare
Municipiul Baia Mare va găzdui, la sfârșitul acestei săptămâni, 'Jazz Beats On Streets' (JBOS), eveniment desfășurat în aer liber, a informat, marți, serviciul de comunicare al instituției. 'Baia Mare întâmpină finalul lunii august pe ritmuri de jazz. Asta pentru că vineri și sâmbătă, în 28 și 29 august, Pi
Mureș: Grădina Zoologică sărbătorește 62 de ani de la înființare printr-un program nocturn special, cu intrare gratuită
Grădina Zoologică din Târgu Mureș a anunțat, marți, că va marca împlinirea a 62 de ani de la înființare printr-un program nocturn special cu intrare gratuită, care îmbină educația ecologică, astronomia și arta vestimentară eco-conștientă, în cadrul festivalului Vâltoarea Mureșeană. Porțile Grădinii Zoologice se vor deschide